Alega
Definitie, sens si explicatie
1Alega1, aleg, verb I. reflexiv (Înv. si popular) A insista pe langa cineva, a se lega, a se tine de capul cuiva. – Limba Latina Alligare.
2Alega2, aleghez, verb I. Tranzitiv (Jur.) A invoca ceva in sprijinul unei idei sau ca justificare a unei actiuni. – Din franceza Alleguer, limba latina Allegare.
3Alega (a insista) verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural aleg, 3 singular aleaga
4Alega (jur. a invoca) verb, indicativ prezent 1 singular aleghez, 3 singular si plural alegheaza
5A alega pers. 3 Alegheaza tranzitiv jur. (pareri, teorii etcetera) A invoca pentru a sprijini o afirmatie sau pentru a justifica o actiune. /<fr. alleguer, limba latina allegare
6Alega verb tr. (jur.) a invoca ceva ca scuza, ca motiv. (< franceza alleguer, limba latina allegare)
7Alega verb I. tr. (Jur.) A invoca ceva ca scuza, ca motiv pentru justificarea unei fapte etcetera [P.i. aleg. / < franceza alleguer, conform limba latina allegare].
8Alega (-g, -at), verb reflexiv – A se prinde, a se lipi.
Limba Latina alligāre (Dar; Rew 363), conform limba italiana allegare, franceza allier, sp. aligar, port. alligar (toate cuv. romanice sint formatii neol.).
Limba lit. prefera forma simpla lega, cu acelasi sens, dar in limba popular are o circulatie intensa.
Este dublet al lui alia, verb, din franceza allier, de unde si alianta, substantiv feminin; aliaj, substantiv neutru; aliat, substantiv masculin
Limba Latina alligāre (Dar; Rew 363), conform limba italiana allegare, franceza allier, sp. aligar, port. alligar (toate cuv. romanice sint formatii neol.).
Limba lit. prefera forma simpla lega, cu acelasi sens, dar in limba popular are o circulatie intensa.
Este dublet al lui alia, verb, din franceza allier, de unde si alianta, substantiv feminin; aliaj, substantiv neutru; aliat, substantiv masculin
9!alega2 (a se -) (a se tine de capul cuiva) (invechit, popular) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aleaga