Amoniu
Definitie, sens si explicatie
1Amoniu substantiv neutru Metal alcalin care se gaseste numai in compusi. – Din franceza Ammonium.
2Amoniu substantiv neutru [-niu pronume -niu], art. amoniul
3Amoniu n.
Radical monovalent care, in compusi, se comporta ca un metal alcalin, formand saruri de amoniu. [Silabe -niu] /<fr., limba latina ammonium
Radical monovalent care, in compusi, se comporta ca un metal alcalin, formand saruri de amoniu. [Silabe -niu] /<fr., limba latina ammonium
4Amoniu substantiv neutru Radical monovalent care nu a fost obtinut in stare libera si care, in combinatiile sale, se comporta ca un metal alcalin. [Pronume -niu. / < franceza ammonium].
5Amoniu substantiv neutru radical cu proprietati de metal monovalent, din compunerea sarurilor amoniacale. (< franceza ammonium)