Ascultător -oare
Definitie, sens si explicatie
1Ascultător, -oare, ascultatori, -oare, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. Adjectiv Care asculta (3); supus, docil.
2. Substantiv masculin si feminin: Persoana care asculta o povestire, un concert, o conferinta etcetera – Asculta + sufix -ator.
1. Adjectiv Care asculta (3); supus, docil.
2. Substantiv masculin si feminin: Persoana care asculta o povestire, un concert, o conferinta etcetera – Asculta + sufix -ator.
2Ascultator antonim: neascultator, obraznic
3Ascultător adjectiv , substantiv
1. adjectiv bun, cuminte, docil, plecat, supus, (livresc) obedient, (invechit) ascultoi. (Copil -.)
2. substantiv auditor, (invechit) auzitor. (Erau in sala numerosi -.)
3. substantiv plural verifica cuvantul: asistenta.
1. adjectiv bun, cuminte, docil, plecat, supus, (livresc) obedient, (invechit) ascultoi. (Copil -.)
2. substantiv auditor, (invechit) auzitor. (Erau in sala numerosi -.)
3. substantiv plural verifica cuvantul: asistenta.
4Ascultator adjectiv m., substantiv masculin, plural ascultatori; f. singular si plural ascultatoare
5Ascultător2 -i m.
Persoana care asculta (un concert, o conferinta, un curs etcetera); auditor. /a asculta + suf. -ator
Persoana care asculta (un concert, o conferinta, un curs etcetera); auditor. /a asculta + suf. -ator
6Ascultător1 -oare (-ori, -oare) Care asculta; docil. Copil -. /a asculta + sufix -ator