Ascuți
Definitie, sens si explicatie
1Ascuți, ascut, verb Iv.
1. Tranzitiv A face mai taioasa lama unei arme sau a unei unelte de taiat. ♦ A face unui obiect varf (intepator).
2. Tranzitiv si reflexiv Figurativ A (se) face mai ager, mai patrunzator. ♦ A (se) intensifica, a (se) inteti. – Probabil limba latina *Excotire. (< cos, cotis „gresie”).
1. Tranzitiv A face mai taioasa lama unei arme sau a unei unelte de taiat. ♦ A face unui obiect varf (intepator).
2. Tranzitiv si reflexiv Figurativ A (se) face mai ager, mai patrunzator. ♦ A (se) intensifica, a (se) inteti. – Probabil limba latina *Excotire. (< cos, cotis „gresie”).
2A (se) ascuti antonim: a (se) toci, a (se) timpi, a (se) tunchi
3A ascuti antonim: a tunchi
4Ascuți verb verifica cuvantul: adanci, ageri, agrava, amplifica, creste, intensifica, inventa, indarji, inteti, mari, nascoci, plasmui, scorni, spori, ticlui.
5Ascuți verb
1. (Mold. si Transilvania) a toci. (- cutitul la tocila.)
2. a trage. (- coasa pe cute.)
3. verifica cuvantul: pitigaia.
1. (Mold. si Transilvania) a toci. (- cutitul la tocila.)
2. a trage. (- coasa pe cute.)
3. verifica cuvantul: pitigaia.
6Ascuti verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural ascut, imperfect 3 singular ascutea; conjunctie: prezent 3 singular si plural ascuta; imper. 2 singular ascute, neg. nu ascuti
7A Ascuți ascut tranzitiv 1) (obiecte taioase) A face sa devina (mai) ascutit. - cutitul. 2) A prevedea cu varf. - un creion. - un betisor. 3) A face sa se ascuta. ♢ A-si - urechile a deveni foarte atent; a-si incorda auzul. /<lat. excotire
8A se Ascuți se ascute intranzitiv 1) (despre minte, privire etcetera) A deveni (mai) patrunzator. 2) rar A deveni (mai) intens; a creste in intensitate; a se intensifica; a se inteti; a se intari. /<lat. excotire
9Ascuti (ascutit, ascutit), verb –
1. A face mai taioasa lama unei arme sau unelte; a face unui obiect virf. –
2. A (se) face mai ager, mai patrunzator. –
3. A incita, a insufleti, a stimula. –
4. A face fin, a perfectiona.
Limba Latina *excōtῑre, de la cōs, cotem (Puscariu 140; Rew 2275; conform Densusianu, Rom., Xxxiii, 274), Cf. cutit, cute.
Este posibil ca in evolutia lui sa fi survenit o incrucisare cu limba latina acutiāre (› limba italiana aguzzare, verifica cuvantul: prov., verifica cuvantul: port. agusar, franceza aiguiser, cat. aguar, sp. aguzar, conform Rew 134), cum presupune Dar, cu toate ca semantismul se explica suficient prin prima ipoteza; conform sensurile „a face mai taios” si „a face virf”, reunite si in sp. aguzar, afilar.
Candrea-dens., 99, si Candrea presupun un limba latina *exacūtῑre, plecind de la exacūtus.
Derivat ascutime, substantiv feminin (faptul de a fi ascutit; agerime); ascutis, substantiv neutru (tais, virf ascutit); ascutitoare, substantiv feminin (unealta de ascutit creioane); ascutitura, substantiv feminin (virf.)
1. A face mai taioasa lama unei arme sau unelte; a face unui obiect virf. –
2. A (se) face mai ager, mai patrunzator. –
3. A incita, a insufleti, a stimula. –
4. A face fin, a perfectiona.
Limba Latina *excōtῑre, de la cōs, cotem (Puscariu 140; Rew 2275; conform Densusianu, Rom., Xxxiii, 274), Cf. cutit, cute.
Este posibil ca in evolutia lui sa fi survenit o incrucisare cu limba latina acutiāre (› limba italiana aguzzare, verifica cuvantul: prov., verifica cuvantul: port. agusar, franceza aiguiser, cat. aguar, sp. aguzar, conform Rew 134), cum presupune Dar, cu toate ca semantismul se explica suficient prin prima ipoteza; conform sensurile „a face mai taios” si „a face virf”, reunite si in sp. aguzar, afilar.
Candrea-dens., 99, si Candrea presupun un limba latina *exacūtῑre, plecind de la exacūtus.
Derivat ascutime, substantiv feminin (faptul de a fi ascutit; agerime); ascutis, substantiv neutru (tais, virf ascutit); ascutitoare, substantiv feminin (unealta de ascutit creioane); ascutitura, substantiv feminin (virf.)