Asediu
Definitie, sens si explicatie
1Asédiu, asedii, substantiv neutru Încercuire si atacare cu forte armate a unui loc intarit, pentru a-l cuceri. ♢ Stare de asediu = regim instituit in unele state, in imprejurari considerate drept exceptionale, care consta in suspendarea libertatilor democratice si in acordarea unor drepturi speciale politiei, armatei etcetera – Din limba italiana Assedio.
2Asédiu substantiv asediere, impresurare, incercuire, inconjurare, (invechit) ocol, (grecism cuvant invechit) poliorchie. (- cetatii.)
3Asediu substantiv neutru [-diu pronume -diu], plural asedii, art. asediile (silabe -di-i-)
4Asédiu -i n. mil.
Încercuire cu forte armate a unei fortificatii pentru a o cuceri. ♢ A ridica -ul a inceta asediul. Stare de - regim special de constrangere, impus de imprejurari exceptionale, acordand drepturi excesive organelor de politie si autoritatilor militare. [Silabe -diu] /<it. assedio
Încercuire cu forte armate a unei fortificatii pentru a o cuceri. ♢ A ridica -ul a inceta asediul. Stare de - regim special de constrangere, impus de imprejurari exceptionale, acordand drepturi excesive organelor de politie si autoritatilor militare. [Silabe -diu] /<it. assedio
5Asédiu substantiv neutru incercuire cu forte armate a unui oras, a unui loc intarit, pentru a-l cuceri. o stare de - = suspendare a puterii anumitor legi si inlocuirea lor cu un regim special de esenta militara. (< limba italiana assedio)
6Asédiu substantiv neutru Împresurare cu armata a unui loc intarit pentru a-l cuceri. ♢ Stare de asediu = suspendare a puterii anumitor legi si inlocuirea lor cu un regim special de esenta militara. [Pronume -diu, plural -ii. / < limba italiana assedio].
7Asediu (asedii), substantiv neutru – Încercuire si atacare a unui loc. limba italiana: assedio (secolul Xix). – Derivat asedia, verb (a supune unui asediu); asediator, adjectiv (care asediaza).