Asemăna
Definitie, sens si explicatie
1Asemăna, aseman, verb I.
1. Reflexiv A avea insusiri, trasaturi comune cu cineva sau cu ceva; a semana2.
2. Tranzitiv si reflexiv A (se) socoti la fel cu altul, a (se) aseza pe acelasi plan; a (se) asemui. – Din franceza Assimilare.
1. Reflexiv A avea insusiri, trasaturi comune cu cineva sau cu ceva; a semana2.
2. Tranzitiv si reflexiv A (se) socoti la fel cu altul, a (se) aseza pe acelasi plan; a (se) asemui. – Din franceza Assimilare.
2A (se) asemana antonim: a (se) deosebi, a (se) diferentia, a distinge
3Asemăna verb
1. verifica cuvantul: semana.
2. verifica cuvantul: compara.
3. verifica cuvantul: potrivi.
4. verifica cuvantul: confunda.
1. verifica cuvantul: semana.
2. verifica cuvantul: compara.
3. verifica cuvantul: potrivi.
4. verifica cuvantul: confunda.
4Asemăna verb verifica cuvantul: netezi, nivela.
5Asemana verb, indicativ prezent 1 singular aseman, 2 singular asemeni, 3 singular si plural aseamana; conjunctie: prezent 3 singular si plural asemene
6A se asemăna ma aseman intranzitiv 1) A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se potrivi; a semana; a se asemui. 2) A se considera la fel (cu altul); a se asemui. /<lat. assimilare
7A asemăna aseman tranzitiv A face sa se asemene; a asemui. /<lat. assimilare
8Asemana (aseaman, asemanat), verb –
1. a egala, a nivela. –
2. A face sa semene, a asemui. –
3. (Refl.) A avea insusiri comune, a semana. –
4. A compara.
Limba Latina *assĭmĭlāre (Diez, Gramm., I, 189; Puscariu 134; Dar); conform limba italiana assembiare, franceza assembler, sp. asemblar, cu evolutia semantica diferita de rom.
Conform: semana. – Derivat asemanator, adjectiv (care seamana).
1. a egala, a nivela. –
2. A face sa semene, a asemui. –
3. (Refl.) A avea insusiri comune, a semana. –
4. A compara.
Limba Latina *assĭmĭlāre (Diez, Gramm., I, 189; Puscariu 134; Dar); conform limba italiana assembiare, franceza assembler, sp. asemblar, cu evolutia semantica diferita de rom.
Conform: semana. – Derivat asemanator, adjectiv (care seamana).