Asupra
Definitie, sens si explicatie
1Asupra conjunctie: (Construit cu genitivul)
1. (Local), Peste; deasupra.
Se apleaca asupra lui. ♢ Expresie A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine.
A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). (Substantivat, reg.); Cu asupra (de masura) peste masura.
2. (Local) Înspre, spre.
Îsi atinteste privirea asupra lui.
3. În contra; impotriva.
Se repede asupra lui.
4. Cu privire la..., despre.
Discutie asupra atomilor.
5. (Temporal; reg.) În preajma..., aproape de..., catre.
A sosit asupra noptii. [Varianta: Asupra conjunctie:] – Din limba latina Ad-supra.
1. (Local), Peste; deasupra.
Se apleaca asupra lui. ♢ Expresie A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine.
A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). (Substantivat, reg.); Cu asupra (de masura) peste masura.
2. (Local) Înspre, spre.
Îsi atinteste privirea asupra lui.
3. În contra; impotriva.
Se repede asupra lui.
4. Cu privire la..., despre.
Discutie asupra atomilor.
5. (Temporal; reg.) În preajma..., aproape de..., catre.
A sosit asupra noptii. [Varianta: Asupra conjunctie:] – Din limba latina Ad-supra.
2Asupra prep. verifica cuvantul: catre, inspre, spre.
3Asupra prep.
1. (local) deasupra, peste. (Se apleaca - lui.)
2. (local) catre, inspre, la, spre, (invechit) despre, intre, supra. (Îsi atinteste privirea - noastra.)
3. contra, impotriva, (invechit) catre, despre, spre. (Porneste - dusmanilor.)
4. despre. (Studiu - atomi.)
1. (local) deasupra, peste. (Se apleaca - lui.)
2. (local) catre, inspre, la, spre, (invechit) despre, intre, supra. (Îsi atinteste privirea - noastra.)
3. contra, impotriva, (invechit) catre, despre, spre. (Porneste - dusmanilor.)
4. despre. (Studiu - atomi.)
4Asupra prep. (silabe -pra)
5Asupra prep. 1) (exprima un raport spatial, concretizand directia desfasurarii unei actiuni) În directia; inspre; spre; catre. S-a napustit asupra lui.
S-a aplecat asupra bolnavului. ♢ A avea asupra sa a purta ceva cu sine. 2) (exprima un raport temporal, concretizand apropierea in timp a unui fenomen) Aproape de; in preajma; inspre; spre; catre. A sosit asupra noptii. 3) (exprima un raport completiv) Împotriva; contra. A inceput a vicleni asupra lui. 4) (exprima un raport relativ) Cu privire la; referitor la; privind. Referinta asupra articolului. [Sil -su-pra] /<lat. ad-supra
S-a aplecat asupra bolnavului. ♢ A avea asupra sa a purta ceva cu sine. 2) (exprima un raport temporal, concretizand apropierea in timp a unui fenomen) Aproape de; in preajma; inspre; spre; catre. A sosit asupra noptii. 3) (exprima un raport completiv) Împotriva; contra. A inceput a vicleni asupra lui. 4) (exprima un raport relativ) Cu privire la; referitor la; privind. Referinta asupra articolului. [Sil -su-pra] /<lat. ad-supra
6Asupra adverb , prep. –
1. Deasupra (adv., se foloseste numai cu prep. de). –
2. Peste, pe deasupra (prep., se construieste cu gen. si urmat de de). –
3. În sarcina, la dispozitia (prep., cu gen.) –
4. În contra, impotriva. –
5. În preajma, aproape de (prep., indica o relatie temporala). –
6. Ca adverb , are si o intrebuintare absoluta, in forma asupra: slujba ce si-o luase asupra (Ispirescu); platesc eu cit face cu asupra (Iosif). – Mr. asupra, megl. supra.
Limba Latina *ad supra (Puscariu 156; Rew 200; Dar); conform sard. assubra, abruz. assupra, mil. assura.
În celelalte limbi romanice s-a pastrat numai supra, conform spre.
Pentru folosirea lui asupra, Conform: Moser
448. Derivat asupri, verb (a impovara; a oprima, a prigoni), pare formatie interna (Cipariu, Gram., 355 il deriva de la limba latina *ad superare); asupreala, substantiv feminin (opresiune); asuprelnic, adjectiv (impovarator; opresor); asupriciune, substantiv feminin (opresiune); asupritor, adjectiv (care asupreste, opresor); asupritura, substantiv feminin (invechit, opresiune).
1. Deasupra (adv., se foloseste numai cu prep. de). –
2. Peste, pe deasupra (prep., se construieste cu gen. si urmat de de). –
3. În sarcina, la dispozitia (prep., cu gen.) –
4. În contra, impotriva. –
5. În preajma, aproape de (prep., indica o relatie temporala). –
6. Ca adverb , are si o intrebuintare absoluta, in forma asupra: slujba ce si-o luase asupra (Ispirescu); platesc eu cit face cu asupra (Iosif). – Mr. asupra, megl. supra.
Limba Latina *ad supra (Puscariu 156; Rew 200; Dar); conform sard. assubra, abruz. assupra, mil. assura.
În celelalte limbi romanice s-a pastrat numai supra, conform spre.
Pentru folosirea lui asupra, Conform: Moser
448. Derivat asupri, verb (a impovara; a oprima, a prigoni), pare formatie interna (Cipariu, Gram., 355 il deriva de la limba latina *ad superare); asupreala, substantiv feminin (opresiune); asuprelnic, adjectiv (impovarator; opresor); asupriciune, substantiv feminin (opresiune); asupritor, adjectiv (care asupreste, opresor); asupritura, substantiv feminin (invechit, opresiune).