Axiomă
Definitie, sens si explicatie
1Axiomă, axiome, substantiv feminin
1. Adevar fundamental admis fara demonstratie, fiind evident prin el insusi.
2. Enunt prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunturi. [Pronuntat: -xi-o-] – Din franceza Axiome.
1. Adevar fundamental admis fara demonstratie, fiind evident prin el insusi.
2. Enunt prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunturi. [Pronuntat: -xi-o-] – Din franceza Axiome.
2Axiomă substantiv (Filoz., Mat.) postulat.
3Axioma substantiv feminin (silabe -xi-o-), g.-d. art. axiomei; plural axiome
4Axiomă -e f. si figurativ 1) Adevar fundamental care nu trebuie demonstrat. 2) Enunt primar pe baza caruia se formuleaza o teorema. [G.-d. Axiomei; Sil. -xi-o-] /<lat., limba greaca (veche) axioma, limba germana Axiom
5Axiomă substantiv feminin Adevar admis in general si acceptat ca real fara a fi demonstrat. ♦ Fiecare dintre propozitiile prime pe baza carora se formuleaza o teorema. [< franceza axiome, conform lat., limba greaca (veche) axioma – opinie < axios – adevarat].
6Axiomă substantiv feminin
1. adevar fundamental admis ca real fara a fi demonstrat.
2. (matematica) enunt primar acceptat fara demonstratie, pe baza caruia se formuleaza o teorema. (< franceza axiome, lat., limba greaca (veche) axioma)
1. adevar fundamental admis ca real fara a fi demonstrat.
2. (matematica) enunt primar acceptat fara demonstratie, pe baza caruia se formuleaza o teorema. (< franceza axiome, lat., limba greaca (veche) axioma)
7Axioma (axiome), substantiv feminin – Adevar fundamental admis fara demonstratie.
Gr. ἀξίωμα (secolul Xvii, conform Galdi 156), si modern din franceza axiome. – Derivat (din franceza) axiomatic, adjectiv
Gr. ἀξίωμα (secolul Xvii, conform Galdi 156), si modern din franceza axiome. – Derivat (din franceza) axiomatic, adjectiv
