Brevet
Definitie, sens si explicatie
1Brevét, brevete, substantiv neutru Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se confera unei persoane o distinctie, o calitate in virtutea careia are anumite drepturi speciale. ♢ Brevet de inventie = document pe care organul de stat competent il elibereaza inventatorului sau persoanei careia acesta i-a transmis drepturile sale si prin care se recunoaste dreptul acestora de a exploata exclusiv inventia un anumit timp; patenta. – Din franceza Brevet.
2Brevét substantiv patenta, (astazi rar) licenta. (- de inventie.)
3Brevet substantiv neutru, plural brevete
4Brevét -e n.
Document oficial care permite detinatorului sa exercite anumite functii. - de studii. ♢ - de inventie document prin care un organ de stat competent confera autorului unei inventii dreptul exclusiv de exploatare; patent. /<fr. brevet
Document oficial care permite detinatorului sa exercite anumite functii. - de studii. ♢ - de inventie document prin care un organ de stat competent confera autorului unei inventii dreptul exclusiv de exploatare; patent. /<fr. brevet
5Brevét substantiv neutru document cuprinzand titlul, distinctia, calitatea acordate de o autoritate (de stat) si care presupune anumite drepturi. o - de inventie = document eliberat inventatorului de catre organul de stat competent, prin care i se recunoaste dreptul de a exploata in exclusivitate inventia, un anumit timp; patenta. (< franceza brevet)
6Brevét substantiv neutru Document, certificat, titlu dat de o autoritate (de stat) prin care i se recunoaste cuiva paternitatea unei inventii sau i se asigura anumite drepturi; patenta, licenta. [< franceza brevet].