Burghiu
Definitie, sens si explicatie
1Burghiu, burghie, substantiv neutru Unealta ascutita de otel in forma de spirala, care, prin miscari de insurubare, serveste la gaurirea cilindrica a materialelor; sfredel. ♢ Burghiu de foraj = unealta de foraj in forma de bara, cu capatul ca o elice, care se adapteaza la perforatorul mecanic. – Din limba turca: Burgu, bulgara, scr. Burgija.
2Burghiu substantiv
1. (Tehnica) sfredel, (regional) bardie, borar, sticaiz, (prin Transilvania) saitau.
2. (Tehn.) burghiu de filetat = tarod.
3. (Astron.; art.) (popular) sfredelul-mic (art.), sfredelul-pamantului (art.).
1. (Tehnica) sfredel, (regional) bardie, borar, sticaiz, (prin Transilvania) saitau.
2. (Tehn.) burghiu de filetat = tarod.
3. (Astron.; art.) (popular) sfredelul-mic (art.), sfredelul-pamantului (art.).
3Burghiu substantiv neutru, art. burghiul; plural burghie, art. burghiele
4Burghiu -e n.
Unealta constand dintr-o tija de otel spiralata, cu muchii ascutite, cu care se pot face, prin rotatie, gauri cilindrice intr-un material solid; sfredel. - de foraj. - pentru pamant. [Silabe -ghiu] /<turc. burgu
Unealta constand dintr-o tija de otel spiralata, cu muchii ascutite, cu care se pot face, prin rotatie, gauri cilindrice intr-un material solid; sfredel. - de foraj. - pentru pamant. [Silabe -ghiu] /<turc. burgu
5Burghiu (burghie), substantiv neutru – Sfredel. – Mr. burghie, megl. burghiia.
Limba Turca: burgü (Dar); conform limba albaneza burgi, bulgara, limba sarba: burgija.
Limba Turca: burgü (Dar); conform limba albaneza burgi, bulgara, limba sarba: burgija.
6Burghiu, burghie substantiv neutru penis. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)