Cazanie
Definitie, sens si explicatie
1Cazanie, cazanii, substantiv feminin Predica prin care se explica un pasaj oarecare din evanghelie. ♦ Carte religioasa care cuprinde predici sau povestiri in care se comenteaza texte evanghelice. – Din limba slava (veche) Kazanije.
2Cazanie substantiv (Termen Bisericesc) cuvant, omilie, predica, (invechit) chiriacodromion, didahie, poucenie, predicare, predicatie, propovedanie, carte cu invatatura. (Preotul citeste din -.)
3Cazanie substantiv feminin (silabe -ni-e), art. cazania (silabe -ni-a), g.-d. art. cazaniei; plural cazanii, art. cazaniile (silabe -ni-i-)
4Cazanie -i f. 1) Cuvantare rostita de un slujitor al cultelor in biserica la sfarsitul liturghiei si care contine indrumari morale; predica. 2) Carte religioasa care cuprinde talmaciri si comentarii ale textelor biblice. [Art. Cazania; G.-d. Cazaniei; Sil. -ni-e] /<sl. kazanije
5Cazanie (cazanii), substantiv feminin –
1. Predica, indemn. –
2. (Familiar) Discurs lung si plicticos, poliloghie, vorbarie. –
3. Dojana, mustrare. – Sl. kazanije „mustrare”, de la kaznĭ „pedeapsa” (Miklosich, Slaw.
Elem., 24; Lexicon, 279; Cihac, Ii, 46).
Conform: cazna.
1. Predica, indemn. –
2. (Familiar) Discurs lung si plicticos, poliloghie, vorbarie. –
3. Dojana, mustrare. – Sl. kazanije „mustrare”, de la kaznĭ „pedeapsa” (Miklosich, Slaw.
Elem., 24; Lexicon, 279; Cihac, Ii, 46).
Conform: cazna.