Cementație
Definitie, sens si explicatie
1Cementație, cementatii, substantiv feminin
1. (Chim.) Cementare.
2. Întarire si pierdere a elasticitatii suprafetei lemnului.
3. (Geol; in sintagma) Zona de cementatie = zona din scoarta pamantului in care se produce imbogatirea in sulfuri secundare a unui zacamant de sulfuri primare. – Din franceza Cementation.
1. (Chim.) Cementare.
2. Întarire si pierdere a elasticitatii suprafetei lemnului.
3. (Geol; in sintagma) Zona de cementatie = zona din scoarta pamantului in care se produce imbogatirea in sulfuri secundare a unui zacamant de sulfuri primare. – Din franceza Cementation.
2Cementație substantiv feminin
1. cementare.
2. intarire si pierdere a elasticitatii straturilor externe ale lemnului.
3. zona de - = zona din scoarta terestra in care se produce imbogatirea in sulfuri secundare a unui zacamant de sulfuri primare. (< franceza cementation)
1. cementare.
2. intarire si pierdere a elasticitatii straturilor externe ale lemnului.
3. zona de - = zona din scoarta terestra in care se produce imbogatirea in sulfuri secundare a unui zacamant de sulfuri primare. (< franceza cementation)
3Cementatie substantiv feminin, plural cementatii
4Cementație substantiv feminin Cementare. ♦ Întarire si pierdere a elasticitatii straturilor externe ale lemnului ca rezultat al uscarii excesive a suprafetei. [< franceza cementation].