Cirac
Definitie, sens si explicatie
1Cirac, ciraci, substantiv masculin
1. (Livresc) Elev, discipol, ucenic.
2. (Depr.) Persoana care impartaseste in mod servil si mecanic vederile, parerile etcetera cuiva.
3. (Înv.) Om de incredere al cuiva. – Din limba turca: çirak.
1. (Livresc) Elev, discipol, ucenic.
2. (Depr.) Persoana care impartaseste in mod servil si mecanic vederile, parerile etcetera cuiva.
3. (Înv.) Om de incredere al cuiva. – Din limba turca: çirak.
2Cirac substantiv verifica cuvantul: discipol, elev, favorit, invatacel, protejat, ucenic.
3Cirac substantiv masculin, plural ciraci
4Cirac -ci m. cuvant invechit 1) Adept si continuator al cuiva intr-un anumit domeniu; discipol; elev; ucenic. 2) peior.
Persoana servila, care impartaseste fara rezerve parerile cuiva. /<turc.
çirac
Persoana servila, care impartaseste fara rezerve parerile cuiva. /<turc.
çirac
5Cirac (ciraci), substantiv masculin –
1. Client, protejat, favorit. –
2. Rubedenie, neam. –
3. Servitor, sluga. –
4. Discipol, adept. – Mr. cirac, megl. ciarac.
Limba Turca: çirak (Cihac, Ii, 566; Roesler 608; seineanu, Ii, 133; Meyer 446; Lokotsch 426; Ronzevalle 76); conform limba neogreaca: τσιράϰι, limba albaneza čirak. – Derivat ciraclic, substantiv neutru (invechit, protectie, favoare; ucenicie), din limba turca: çiraklik; ciracladiseala, substantiv feminin (invechit, invatatura, instruire).
1. Client, protejat, favorit. –
2. Rubedenie, neam. –
3. Servitor, sluga. –
4. Discipol, adept. – Mr. cirac, megl. ciarac.
Limba Turca: çirak (Cihac, Ii, 566; Roesler 608; seineanu, Ii, 133; Meyer 446; Lokotsch 426; Ronzevalle 76); conform limba neogreaca: τσιράϰι, limba albaneza čirak. – Derivat ciraclic, substantiv neutru (invechit, protectie, favoare; ucenicie), din limba turca: çiraklik; ciracladiseala, substantiv feminin (invechit, invatatura, instruire).
6Cirac, ciraci substantiv masculin (intl.)
1. coleg de breasla.
2. complice.
3. coleg de puscarie.
4. verifica cuvantul: Cajbec. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. coleg de breasla.
2. complice.
3. coleg de puscarie.
4. verifica cuvantul: Cajbec. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)