Clopoțel
Definitie, sens si explicatie
1Clopoțél, clopotei, substantiv masculin
1. Diminutiv al lui clopot; spec. clopot mic (cu maner) care se agita cu mana (pentru a indica recreatiile la scoala, pentru a chema pe cineva sau a anunta ceva etcetera) sau care se agata de gatul unor animale.
2. (La plural) Nume dat mai multor plante erbacee cu flori mari, albastre, albe sau roz, in forma de clopot (1) (Campanula). – Clopot + sufix -el.
1. Diminutiv al lui clopot; spec. clopot mic (cu maner) care se agita cu mana (pentru a indica recreatiile la scoala, pentru a chema pe cineva sau a anunta ceva etcetera) sau care se agata de gatul unor animale.
2. (La plural) Nume dat mai multor plante erbacee cu flori mari, albastre, albe sau roz, in forma de clopot (1) (Campanula). – Clopot + sufix -el.
2Clopoțél substantiv verifica cuvantul: lacrimioara, margaritar, margaritarel, papanas.
3Clopoțél substantiv
1. (prin Banat) zvonisor, zvonit, (invechit) timbru. (Suna - la scoala.)
2. verifica cuvantul: zurgalau.
3. (Botanica; Campanula; la plural) (livresc) campanule (plural), (regional) baraboi, banisori (plural), clopotul-caprei, cupa-oii.
1. (prin Banat) zvonisor, zvonit, (invechit) timbru. (Suna - la scoala.)
2. verifica cuvantul: zurgalau.
3. (Botanica; Campanula; la plural) (livresc) campanule (plural), (regional) baraboi, banisori (plural), clopotul-caprei, cupa-oii.
4Clopotel substantiv masculin, plural clopotei
5Clopoțél -i m. (diminutiv de la Clopot) Planta erbacee, avand tulpina dreapta si inalta, flori mari albe sau violete in forma de clopot. /clopot + sufix -el
6Clopotel, clopotei substantiv masculin (er., eufem.) vulva, vagin. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)