Clăbuci
Definitie, sens si explicatie
1Clăbuci, clabucesc, verb Iv.
Tranz si reflexiv A (se) acoperi cu clabuci. ♦ Intranzitiv (Despre lichide) A face clabuci. – Din Clabuc.
Tranz si reflexiv A (se) acoperi cu clabuci. ♦ Intranzitiv (Despre lichide) A face clabuci. – Din Clabuc.
2Clăbuci verb verifica cuvantul: spuma, spumega.
3Clabuci verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural clabucesc, imperfect 3 singular clabucea; conjunctie: prezent 3 singular si plural clabuceasca
4A se clăbuci se -este intranzitiv A se acoperi cu clabuci. /Din clabuc
5A Clăbuci -esc
1. tranzitiv A face sa se clabuceasca.
2. intranzitiv 1) (despre lichide, mai ales despre ape) A face clabuci in urma fierberii, a unei miscari rapide sau a unei reactii. 2) (mai ales despre cai) A se umple cu clabuci la gura; a spumega. /Din clabuc
1. tranzitiv A face sa se clabuceasca.
2. intranzitiv 1) (despre lichide, mai ales despre ape) A face clabuci in urma fierberii, a unei miscari rapide sau a unei reactii. 2) (mai ales despre cai) A se umple cu clabuci la gura; a spumega. /Din clabuc
