Comparativ -ă
Definitie, sens si explicatie
1Comparativ, -ă, comparativi, -e, adjectiv Care este bazat pe comparatie, pe stabilirea de raporturi intre diferite fenomene; care stabileste sau serveste pentru comparatie. ♢ Grad comparativ (si substantivat, n.) = unul dintre gradele de comparatie ale adjectivelor si ale adverbelor, care exprima superioritatea, inferioritatea sau egalitatea mai multor obiecte (sau actiuni) cu aceeasi insusire sau caracteristica ori a aceluiasi obiect (sau a aceleiasi actiuni) in momente diferite.
Metoda comparativa = metoda de cercetare in lingvistica istorica, care consta in reconstituirea faptelor de limba din trecut, nefixate in scris, prin compararea unor fapte corespunzatoare de mai tarziu, din doua sau mai multe limbi existente. – Din franceza Comparatif, limba latina Comparativus.
Metoda comparativa = metoda de cercetare in lingvistica istorica, care consta in reconstituirea faptelor de limba din trecut, nefixate in scris, prin compararea unor fapte corespunzatoare de mai tarziu, din doua sau mai multe limbi existente. – Din franceza Comparatif, limba latina Comparativus.
2Comparativ, -ă adjectiv
1. bazat pe comparatie; pentru o comparatie. o metoda -a = metoda de cercetare in lingvistica istorica, constand in reconstituirea faptelor de limba din trecut, nescrise, prin compararea metodica a unor fapte corespunzatoare de mai tarziu din diferite limbi existente; gramatica -a = disciplina care studiaza, prin comparatie, structura gramaticala a limbilor inrudite.
2. (gram.) grad - (si substantiv neutru) = forma a adjectivului si a adverbului care exprima superioritatea, inferioritatea sau egalitatea intre mai multe obiecte. (< franceza comparatif, limba latina comparativus)
1. bazat pe comparatie; pentru o comparatie. o metoda -a = metoda de cercetare in lingvistica istorica, constand in reconstituirea faptelor de limba din trecut, nescrise, prin compararea metodica a unor fapte corespunzatoare de mai tarziu din diferite limbi existente; gramatica -a = disciplina care studiaza, prin comparatie, structura gramaticala a limbilor inrudite.
2. (gram.) grad - (si substantiv neutru) = forma a adjectivului si a adverbului care exprima superioritatea, inferioritatea sau egalitatea intre mai multe obiecte. (< franceza comparatif, limba latina comparativus)
3Comparativ adjectiv m., plural comparativi; f. singular comparativa, plural comparative
4Comparativ (gram.) substantiv neutru, plural comparative
5Comparativ1 adverb Prin comparatie. /<fr. comparatif, limba latina comparativus
6Comparativ2 -a (-i, -e) Care tine de comparatie; propriu comparatiei. ♢ Metoda -a metoda de cercetare in lingvistica, constand in reconstituirea faptelor de limba din trecut, neatestate, prin compararea unor fapte corespunzatoare de mai tarziu din doua sau din mai multe limbi. /<fr. comparatif, limba latina comparativus
7Comparativ, -ă adjectiv Bazat pe comparatie; care face, stabileste o comparatie. ♢ Grad comparativ (si substantiv neutru) = forma a adjectivului si a adverbului care exprima superioritatea, inferioritatea sau egalitatea intre mai multe obiecte sau actiuni care au aceeasi insusire sau intre insusirile aceluiasi obiect sau ale aceleiasi actiuni in momente diferite. ♢ Metoda comparativa = metoda de cercetare in lingvistica istorica, constand in reconstituirea faptelor de limba din trecut, nescrise, prin compararea metodica a unor fapte corespunzatoare de mai tarziu din diferite limbi existente. [Conform: limba latina comparativus, franceza comparatif].