Concede
Definitie, sens si explicatie
1Concéde, conced, verb Iii.
Tranzitiv (Livresc) A ingadui, a incuviinta; a ceda un drept, un privilegiu etcetera – Din franceza Conceder.
Tranzitiv (Livresc) A ingadui, a incuviinta; a ceda un drept, un privilegiu etcetera – Din franceza Conceder.
2Concéde verb verifica cuvantul: accepta, admite, aproba, concesiona, consimti, incuviinta, indupleca, ingadui, invoi, lasa, permite, primi.
3Concede verb, indicativ prezent l singular si 3 plural conced, 3 singular concede; conjunctie: prezent 3 singular si plural conceada; ger. concedand (neintrebuintat la timpuri trecute)
4A concÉde conced tranzitiv livr. (drepturi, privilegii) A acorda in calitate de favoare. /<fr. conceder
5Concéde verb tr. a admite, a recunoaste; a ingadui, a incuviinta; a acorda, a ceda un privilegiu, un drept. (<fr. conceder)
6Concéde verb Iii. tr.
A ingadui; a acorda. ♦ A ceda de bunavoie (un privilegiu, un drept etcetera). [P.i. conced, conjunctie: -ceada. / < franceza conceder, conform limba italiana, limba latina concedere].
A ingadui; a acorda. ♦ A ceda de bunavoie (un privilegiu, un drept etcetera). [P.i. conced, conjunctie: -ceada. / < franceza conceder, conform limba italiana, limba latina concedere].
7Concede (-d, -ces), verb – A ingadui, a incuviinta; a ceda un drept.
Franceza conceder.
Participiul nu se foloseste. – Derivat concediu, substantiv neutru, din franceza conge, limba italiana congedo, contaminat cu concede; concedia, verb; concesie, substantiv feminin, din franceza concession.
Franceza conceder.
Participiul nu se foloseste. – Derivat concediu, substantiv neutru, din franceza conge, limba italiana congedo, contaminat cu concede; concedia, verb; concesie, substantiv feminin, din franceza concession.
