Concert
Definitie, sens si explicatie
1Concért, concerte, substantiv neutru
1. Executare in public a unor opere muzicale. ♦ Piesa muzicala ampla scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestra, care se distinge prin complexitatea facturii si prin caracterul ei virtuos-tehnic. ♢ Concert pentru orchestra = lucrare orchestrala de virtuozitate.
2. (Rar) Întelegere, unire, acord intre mai multe state sau persoane in vederea unui scop comun. – Din franceza Concert, limba italiana Concerto.
1. Executare in public a unor opere muzicale. ♦ Piesa muzicala ampla scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestra, care se distinge prin complexitatea facturii si prin caracterul ei virtuos-tehnic. ♢ Concert pentru orchestra = lucrare orchestrala de virtuozitate.
2. (Rar) Întelegere, unire, acord intre mai multe state sau persoane in vederea unui scop comun. – Din franceza Concert, limba italiana Concerto.
2Concért substantiv verifica cuvantul: acord, armonie, impaciuire, intelegere, pace, unire.
3Concert substantiv neutru, plural concerte
4Concért -e n. 1) Interpretare in fata publicului a unor lucrari artistice. 2) Compozitie muzicala ampla, scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice cu acompaniament de orchestra. /<fr. concert, limba italiana concerto
5Concért substantiv neutru
1. executare in public a unor lucrari muzicale.
2. compozitie muzicala ampla, de obicei in trei parti, scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestra.
3. (figurativ) unanimitate, intelegere (deplina), acord, armonie. (<fr. concert, limba italiana concerto)
1. executare in public a unor lucrari muzicale.
2. compozitie muzicala ampla, de obicei in trei parti, scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestra.
3. (figurativ) unanimitate, intelegere (deplina), acord, armonie. (<fr. concert, limba italiana concerto)
6Concért substantiv neutru
1. Compozitie muzicala armonica, de obicei in trei parti, scrisa pentru mai multe instrumente si voci. ♦ Compozitie muzicala pentru unul sau mai multe instrumente, cu acompaniament de orchestra.
2. Executare in fata publicului a unor lucrari muzicale.
3. (Rar) Întelegere, acord, armonie. [Plural -te. / < franceza concert, limba italiana concerto].
1. Compozitie muzicala armonica, de obicei in trei parti, scrisa pentru mai multe instrumente si voci. ♦ Compozitie muzicala pentru unul sau mai multe instrumente, cu acompaniament de orchestra.
2. Executare in fata publicului a unor lucrari muzicale.
3. (Rar) Întelegere, acord, armonie. [Plural -te. / < franceza concert, limba italiana concerto].
7Concert (concerte), substantiv neutru –
1. Executie in public a unei opere muzicale. –
2. Întelegere, unire, acord. limba italiana: concerto (secolul Xix). – Derivat concerta, verb; concertist, substantiv masculin; desconcerta, verb, galicism, din franceza deconcerter.
1. Executie in public a unei opere muzicale. –
2. Întelegere, unire, acord. limba italiana: concerto (secolul Xix). – Derivat concerta, verb; concertist, substantiv masculin; desconcerta, verb, galicism, din franceza deconcerter.