Conciliu
Definitie, sens si explicatie
1Conciliu, concilii, substantiv neutru Adunare a reprezentantilor inaltului cler catolic dintr-o provincie, dintr-o tara sau din intreaga lume, in care se iau hotarari cu privire la chestiuni de dogma, de morala sau de disciplina bisericeasca; sobor, sinod. – Din limba latina Concilium.
2Conciliu substantiv verifica cuvantul: sinod.
3Conciliu substantiv neutru [-liu pronume -lĩu], art. conciliul; plural concilii, art. conciliile (silabe -li-i-)
4Conciliu -i n.
For suprem al bisericii catolice, care rezolva probleme de dogma si de morala. [Silabe -ci-liu] /<lat. concilium
For suprem al bisericii catolice, care rezolva probleme de dogma si de morala. [Silabe -ci-liu] /<lat. concilium
5Conciliu substantiv neutru adunare de prelati catolici in care se decide asupra unor chestiuni de dogma, morala etcetera; sinod. (<lat. concilium)
6Conciliu substantiv neutru Adunare de prelati in care se decide asupra unor chestiuni de dogma, de morala etcetera; sinod. [Pronume -liu. / < limba latina concilium, conform limba italiana concilio].