Condei
Definitie, sens si explicatie
1Condéi, condeie, substantiv neutru
1. Unealta de scris in forma de betisor, la care se adapteaza o penita; toc (impreuna cu penita). ♢ Manuitor de condei = scriitor (talentat). ♢ Expresie Ca din condei = regulat, ordonat, frumos.
A trage condeiul = a incarca la socoteala.
Dintr-un condei sau dintr-o trasatura de condei = dintr-o data. ♦ Figurativ Trasatura de condei; prin extensiune moment, clipa. ♦ (Înv.) Nume dat unor instrumente cu care se scria. ♦ Creion pentru innegrirea sprancenelor.
2. Fig.
Mod de a scrie bine, indemanare la scris, talent scriitoricesc. ♢ Expresie A avea condei = a scrie usor (si bine), a avea talent la scris.
A o aduce bine din condei = a vorbi sau a scrie cu mestesug; a iesi din incurcatura printr-o intorsatura priceputa a frazei.
3. Par lung care, impreuna cu lopata, formeaza carma plutei. – Din limba neogreaca: Kondili.
1. Unealta de scris in forma de betisor, la care se adapteaza o penita; toc (impreuna cu penita). ♢ Manuitor de condei = scriitor (talentat). ♢ Expresie Ca din condei = regulat, ordonat, frumos.
A trage condeiul = a incarca la socoteala.
Dintr-un condei sau dintr-o trasatura de condei = dintr-o data. ♦ Figurativ Trasatura de condei; prin extensiune moment, clipa. ♦ (Înv.) Nume dat unor instrumente cu care se scria. ♦ Creion pentru innegrirea sprancenelor.
2. Fig.
Mod de a scrie bine, indemanare la scris, talent scriitoricesc. ♢ Expresie A avea condei = a scrie usor (si bine), a avea talent la scris.
A o aduce bine din condei = a vorbi sau a scrie cu mestesug; a iesi din incurcatura printr-o intorsatura priceputa a frazei.
3. Par lung care, impreuna cu lopata, formeaza carma plutei. – Din limba neogreaca: Kondili.
2Condéi substantiv verifica cuvantul: cutit, limba, stil.
3Condéi substantiv
1. verifica cuvantul: creion.
2. (rar) stil, (Moldova) plumb. (- cu care se scria pe tablita.)
3. verifica cuvantul: toc.
4. scris, scriitura, (popular) slova. (Are un - regulat.)
1. verifica cuvantul: creion.
2. (rar) stil, (Moldova) plumb. (- cu care se scria pe tablita.)
3. verifica cuvantul: toc.
4. scris, scriitura, (popular) slova. (Are un - regulat.)
4Condei substantiv neutru, plural condeie
5Condéi -ie n. 1) Unealta de scris in forma de betisor, prevazut la capat cu un dispozitiv special pentru penita; toc. 2) Creion special folosit la innegrirea sprancenelor. 3) figurat: Talent scriitoricesc. /<ngr. kondili
6Condei (condeie), substantiv neutru –
1. Pana, toc. –
2. Pana speciala pentru a incondeia ouale de Pasti. –
3. (Înv.) Pensula. –
4. Mod de a scrie, stil. –
5. (Înv.) Birou, cabinet. –
6. Cirma. –
7. Cutit de melita mecanica. – Mr. cundil’u, megl. cundil’.
Ngr. ϰονδίλιον (Roesler 570; Murnu 15; Meyer 197), conform verifica cuvantul: limba sarba: kondilĭ (secolul Xvii), limba albaneza kondilj. – Derivat incondeia, verb (a desena, a impodobi ouale de Pasti; a defaima); incondeiala, substantiv neutru (culoare neagra de vopsit sprincenele); incondeietura, substantiv feminin (actiunea de a incondeia ouale de Pasti; defaimare).
1. Pana, toc. –
2. Pana speciala pentru a incondeia ouale de Pasti. –
3. (Înv.) Pensula. –
4. Mod de a scrie, stil. –
5. (Înv.) Birou, cabinet. –
6. Cirma. –
7. Cutit de melita mecanica. – Mr. cundil’u, megl. cundil’.
Ngr. ϰονδίλιον (Roesler 570; Murnu 15; Meyer 197), conform verifica cuvantul: limba sarba: kondilĭ (secolul Xvii), limba albaneza kondilj. – Derivat incondeia, verb (a desena, a impodobi ouale de Pasti; a defaima); incondeiala, substantiv neutru (culoare neagra de vopsit sprincenele); incondeietura, substantiv feminin (actiunea de a incondeia ouale de Pasti; defaimare).