Condiment
Definitie, sens si explicatie
1Condimént, condimente, substantiv neutru Nume dat unor substante (picante) de origine minerala, vegetala, animala sau de sinteza care, adaugate unor produse alimentare, le confera un gust sau o aroma specifica, placuta; ingredient, mirodenie, bacanie. – Din franceza Condiment, limba latina Condimentum.
2Condimént substantiv aromat, ingredient, mirodenie, (popular) dres, (invechit) bacanii (plural), miroase (plural), mirodie, mirositura, spiterie. (Piperul este un -.)
3Condimént substantiv neutru ingredient care se adauga la o mancare pentru a o face mai gustoasa; mirodenie. (< franceza condiment, limba latina condimentum)
4Condiment substantiv neutru, plural condimente
5Condimént -e n.
Ingredient care se adauga in cantitati mici in alimente pentru a da gust placut si aroma; mirodenie. /<fr. condiment, limba latina condimentum
Ingredient care se adauga in cantitati mici in alimente pentru a da gust placut si aroma; mirodenie. /<fr. condiment, limba latina condimentum
6Condiment, condimente, substantiv neutru Substanta de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (otet, ulei, esenta, extract, pasta, sos etcetera), sau obtinuta prin sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei.
7Condimént substantiv neutru Substanta (picanta) care se adauga la o mancare pentru a o face mai gustoasa. [Plural -te. / < limba latina condimentum, conform franceza condiment].