Congregație
Definitie, sens si explicatie
1Congregație, congregatii, substantiv feminin (În biserica catolica)
1. Ordin monahal. ♦ Ramura a unui ordin monahal; manastire filiala.
2. Organizatie religioasa catolica, alcatuita din clerici si din laici in scopul intensificarii propagandei religioase.
3. Departament in organizatia centrala a Vaticanului, condus de un cardinal.
4. sedinta de studiu a sinoadelor generale; prin extensiune adunare religioasa. – Din franceza Congregation, limba latina Congregatio.
1. Ordin monahal. ♦ Ramura a unui ordin monahal; manastire filiala.
2. Organizatie religioasa catolica, alcatuita din clerici si din laici in scopul intensificarii propagandei religioase.
3. Departament in organizatia centrala a Vaticanului, condus de un cardinal.
4. sedinta de studiu a sinoadelor generale; prin extensiune adunare religioasa. – Din franceza Congregation, limba latina Congregatio.
2Congregație substantiv (Termen Bisericesc) ordin calugaresc, ordin monahal. (La catolici, ordinul monahal se numeste -.)
3Congregație substantiv feminin (in biserica catolica)
1. ordin monahal ♢ ramura a unui asemenea ordin.
2. confrerie din clerici si laici, in scopul intensificarii propagandei religioase.
3. adunare de prelati pentru examinarea unor anumite chestiuni, situatii etcetera
4. departament al curiei papale, condus de un cardinal.
5. sedinta de studiu la un conciliu; (prin extensiune) adunare religioasa. (< franceza congregation, limba latina congregatio)
1. ordin monahal ♢ ramura a unui asemenea ordin.
2. confrerie din clerici si laici, in scopul intensificarii propagandei religioase.
3. adunare de prelati pentru examinarea unor anumite chestiuni, situatii etcetera
4. departament al curiei papale, condus de un cardinal.
5. sedinta de studiu la un conciliu; (prin extensiune) adunare religioasa. (< franceza congregation, limba latina congregatio)
4Congregatie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. congregatia (silabe -ti-a), g.-d. art. congregatiei; plural congregatii, art. congregatiile (silabe -ti-i-)
5Congregație -i f. (la catolici) 1) Asociatie a calugarilor care apartine aceluiasi ordin. 2) Departament in organizatia centrala a Vaticanului, condus de un cardinal. 3) Adunare a clericilor. [Art. Congregatia; G.-d. Congregatiei; Sil. -ti-e] /<fr. congregation, limba latina congregatio, -onis
6Congregație substantiv feminin
1. Reuniune de calugari si calugarite catolice apartinand aceluiasi ordin religios.
2. Adunare de prelati insarcinata de papa cu examinarea unor anumite chestiuni, situatii etcetera
3. Departament in organizarea centrala a Vaticanului, condus de un cardinal.
4. sedinta a sinoadelor generale; (prin extensiune) adunare religioasa. [Genitiv -iei, varianta congregatiune substantiv feminin / conform franceza congregation, limba italiana congregazione, limba latina congregatio – reunire].
1. Reuniune de calugari si calugarite catolice apartinand aceluiasi ordin religios.
2. Adunare de prelati insarcinata de papa cu examinarea unor anumite chestiuni, situatii etcetera
3. Departament in organizarea centrala a Vaticanului, condus de un cardinal.
4. sedinta a sinoadelor generale; (prin extensiune) adunare religioasa. [Genitiv -iei, varianta congregatiune substantiv feminin / conform franceza congregation, limba italiana congregazione, limba latina congregatio – reunire].
