Convenționalism
Definitie, sens si explicatie
1Convenționalism substantiv neutru
1. caracterul a ceea ce este conventional; tendinta de a se conforma regulilor general acceptate, fara o percepere proprie, a faptelor; prezenta masiva in opera de arta a unor elemente de continut sau de expresie devenite clisee.
2. conceptie filozofica pozitivista potrivit careia axiomele geometrice, legile si teoriile stiintifice ar fi simple conventii create in mod arbitrar de oamenii de stiinta. (< franceza conventionnalisme)
1. caracterul a ceea ce este conventional; tendinta de a se conforma regulilor general acceptate, fara o percepere proprie, a faptelor; prezenta masiva in opera de arta a unor elemente de continut sau de expresie devenite clisee.
2. conceptie filozofica pozitivista potrivit careia axiomele geometrice, legile si teoriile stiintifice ar fi simple conventii create in mod arbitrar de oamenii de stiinta. (< franceza conventionnalisme)
2Convenționalism substantiv verifica cuvantul: conventionalitate.
3Conventionalism substantiv neutru (silabe -ti-o-)
4Convenționalism n. 1) Caracter conventional. -ul ideilor. 2) Procedeu conventional. A face uz de -. 3) Curent in filozofia matematicii, conform caruia notiunile si teoriile stiintifice reprezinta numai simboluri si conventii stabilite de savanti in mod arbitrar. [Silabe -ti-o-] /<fr. conventionalisme
5Convenționalism substantiv neutru
1. Caracterul a ceea ce este convetional.
2. (Lit.; arte) Tendinta de supunere la regulile general acceptate, fara o percepere proprie, realista a faptelor; prezenta masiva in opera de arta a unor elemente de continut sau de expresie devenite clisee; lipsa unei viziuni estetice-ideologice proprii.
3. Conceptie filozofica de tip pozitivist, potrivit careia axiomele geometrice, ca si legile stiintei sunt simple simboluri sau conventii create de oamenii de stiinta din considerente de comoditate a gandirii, in mod arbitrar. ♦ Conventionalism moral = teorie care considera morala drept rezultat al conventiei, al acordului dintre indivizi asupra a ceea ce este bine sau rau. [Pronume -ti-o-. / < franceza conventionnalisme].
1. Caracterul a ceea ce este convetional.
2. (Lit.; arte) Tendinta de supunere la regulile general acceptate, fara o percepere proprie, realista a faptelor; prezenta masiva in opera de arta a unor elemente de continut sau de expresie devenite clisee; lipsa unei viziuni estetice-ideologice proprii.
3. Conceptie filozofica de tip pozitivist, potrivit careia axiomele geometrice, ca si legile stiintei sunt simple simboluri sau conventii create de oamenii de stiinta din considerente de comoditate a gandirii, in mod arbitrar. ♦ Conventionalism moral = teorie care considera morala drept rezultat al conventiei, al acordului dintre indivizi asupra a ceea ce este bine sau rau. [Pronume -ti-o-. / < franceza conventionnalisme].