Cruța
Definitie, sens si explicatie
1Cruța, crut, verb I. Tranzitiv
1. A ierta, a scuti (de pedeapsa); a se indura de ..., a avea mila. ♢ Expresie A cruta viata cuiva = a lasa pe cineva in viata (dupa ce-i fusese hotarata moartea).
2. A trata (pe cineva) cu intelegere; a menaja. ♦ A pazi, a feri.
3. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi.
4. (Înv.) A se codi, a ezita. – Etimologie necunoscuta
1. A ierta, a scuti (de pedeapsa); a se indura de ..., a avea mila. ♢ Expresie A cruta viata cuiva = a lasa pe cineva in viata (dupa ce-i fusese hotarata moartea).
2. A trata (pe cineva) cu intelegere; a menaja. ♦ A pazi, a feri.
3. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi.
4. (Înv.) A se codi, a ezita. – Etimologie necunoscuta
2Cruța verb
1. verifica cuvantul: absolvi.
2. a menaja, (invechit figurativ) a inconjura. (Îl - cat putea de griji.)
3. verifica cuvantul: menaja.
4. verifica cuvantul: precupeti.
1. verifica cuvantul: absolvi.
2. a menaja, (invechit figurativ) a inconjura. (Îl - cat putea de griji.)
3. verifica cuvantul: menaja.
4. verifica cuvantul: precupeti.
3Cruța verb verifica cuvantul: codi, ezita, pregeta, sovai.
4Cruta verb, indicativ prezent 1 singular crut, 3 singular si plural cruta
5A Cruța crut tranzitiv 1) (persoane) A scuti de o pedeapsa; a scuti iertand greselile. ♢ - viata cuiva a lasa in viata pe cineva dupa ce a fost osandit la moarte. 2) (persoane) A trata cu intelepciune; a menaja. 3) (bani, provizii etcetera) A consuma cu economie; a economisi. 4) (obiecte) A folosi cu moderatie, pentru a avea pe mai mult timp. 5) (sanatatea, eforturi etcetera) A pastra cu grija. /Cuv. autoht.
6Cruta (-t, -at), verb –
1. A economisi, a cheltui putin. –
2. A trata cu menajament, a nu obosi, a nu abuza. –
3. A proteja, a ocroti. –
4. A ierta, a scuti. –
5. (Înv.) A se supune, a respecta. –
6. A evita.
Origine incerta.
Se considera in general ca reprezinta un limba latina *curtiāre „a taia”, fie direct (Puscariu 420; Puscariu, Lat. ti, 43; Philippide, Ii, 639; Rew 2419; Dar; Puscariu, Lr., 264) fie prin intermediul limba albaneza kurtseń (Cihac, Ii, 716; Densusianu, Rom., Xxxiii, 276; Densusianu, Hlr., 352; Philippide, Principii, 140).
Aceasta der. este greu de sustinut, caci sensurile 3-5, care sint la fel de vechi ca celelalte, nu se pot explica pe baza ideii de „scurt”.
Credem ca este vorba de acelasi cuvint ocroti „a proteja, a sprijini”, din limba slava (veche) okrotiti; mai bine zis ca trebuie pornit de la limba slava (veche) krotiti „a atenua, a calma”, chiar daca fonetismul nu este clar.
Dupa Lexiconul de la Buda, din limba latina *cruciāre „a incrucisa”; cuvint autohton, dupa Miklosich, Slaw.
Elem., 10; din limba latina *curatiāre, dupa Cretu,
1. A economisi, a cheltui putin. –
2. A trata cu menajament, a nu obosi, a nu abuza. –
3. A proteja, a ocroti. –
4. A ierta, a scuti. –
5. (Înv.) A se supune, a respecta. –
6. A evita.
Origine incerta.
Se considera in general ca reprezinta un limba latina *curtiāre „a taia”, fie direct (Puscariu 420; Puscariu, Lat. ti, 43; Philippide, Ii, 639; Rew 2419; Dar; Puscariu, Lr., 264) fie prin intermediul limba albaneza kurtseń (Cihac, Ii, 716; Densusianu, Rom., Xxxiii, 276; Densusianu, Hlr., 352; Philippide, Principii, 140).
Aceasta der. este greu de sustinut, caci sensurile 3-5, care sint la fel de vechi ca celelalte, nu se pot explica pe baza ideii de „scurt”.
Credem ca este vorba de acelasi cuvint ocroti „a proteja, a sprijini”, din limba slava (veche) okrotiti; mai bine zis ca trebuie pornit de la limba slava (veche) krotiti „a atenua, a calma”, chiar daca fonetismul nu este clar.
Dupa Lexiconul de la Buda, din limba latina *cruciāre „a incrucisa”; cuvint autohton, dupa Miklosich, Slaw.
Elem., 10; din limba latina *curatiāre, dupa Cretu,