Custa
Definitie, sens si explicatie
1Custa verb verifica cuvantul: trai, vietui.
2Custa, cust, verifica cuvantul:b.
I instranzitiv A trai, a o duce, folosit in graiul crisan: Uomu-aiesta nu mai custa mult. – Din limba latina Constare [sursa etimologica? – Cm]
I instranzitiv A trai, a o duce, folosit in graiul crisan: Uomu-aiesta nu mai custa mult. – Din limba latina Constare [sursa etimologica? – Cm]
3Custa, cust, verb I (reg., cuvant invechit)
1. a trai, a vietui, a exista; a dainui, a dura.
2. a consta, a consista.
3. a tine in viata, a lasa sa traiasca (pe cineva).
1. a trai, a vietui, a exista; a dainui, a dura.
2. a consta, a consista.
3. a tine in viata, a lasa sa traiasca (pe cineva).
4Custa (-t, -at), verb –
1. A fi, a exista, a trai. –
2. A dura, a dainui. –
3. A face sa traiasca, a lasa cu viata, a mentine. – Varianta costa, custa. – Mr. custu, custare.
Limba Latina constāre (Puscariu 465; Rew 2170; Pascu, I, 160; Draganu, Dacor., I, 309-12; Dar), conform sard. kustare „a se intimpla”.
Cuvint cuvant invechit, se mentine inca in Trans. de Vest; a fost substituit, probabil prin omofonia cu costa „a costa”. – Derivat cust, substantiv neutru (viata, trai, existenta).
1. A fi, a exista, a trai. –
2. A dura, a dainui. –
3. A face sa traiasca, a lasa cu viata, a mentine. – Varianta costa, custa. – Mr. custu, custare.
Limba Latina constāre (Puscariu 465; Rew 2170; Pascu, I, 160; Draganu, Dacor., I, 309-12; Dar), conform sard. kustare „a se intimpla”.
Cuvint cuvant invechit, se mentine inca in Trans. de Vest; a fost substituit, probabil prin omofonia cu costa „a costa”. – Derivat cust, substantiv neutru (viata, trai, existenta).