Decima
Definitie, sens si explicatie
1Décima1 substantiv feminin (În evul mediu, in Transilvania) Dijma platita Bisericii catolice de catre taranii liberi, iobagi, targoveti si micii nobili. – Cuvant limba latina
2Decima2, decimez, verb I. Tranzitiv
1. (În Roma antica si evul mediu) A pedepsi o unitate militara, executand pe fiecare al zecelea soldat.
2. (Despre razboaie, epidemii etcetera) A omori oameni in numar mare. – Din franceza Decimer, limba latina Decimare.
1. (În Roma antica si evul mediu) A pedepsi o unitate militara, executand pe fiecare al zecelea soldat.
2. (Despre razboaie, epidemii etcetera) A omori oameni in numar mare. – Din franceza Decimer, limba latina Decimare.
3Decima verb tr.
1. (la romani si in evul mediu) a pedepsi o unitate militara executand cate unul din zece soldati, prin tragere la sorti.
2. a ucide, a omori in numar mare; a extermina, a masacra. (< franceza decimer, limba latina decimare)
1. (la romani si in evul mediu) a pedepsi o unitate militara executand cate unul din zece soldati, prin tragere la sorti.
2. a ucide, a omori in numar mare; a extermina, a masacra. (< franceza decimer, limba latina decimare)
4Decima verb
1. (invechit) a zeciui, (figurativ) a secera. (Epidemia a - oamenii.)
2. verifica cuvantul: masacra.
1. (invechit) a zeciui, (figurativ) a secera. (Epidemia a - oamenii.)
2. verifica cuvantul: masacra.
5Decima (dijma) substantiv feminin
6Decima verb, indicativ prezent 1 singular decimez, 3 singular si plural decimeaza
7A decima -ez tranzitiv 1) (despre razboaie, epidemii etcetera) A omori in proportii mari: a cosi; a zeciui. 2) (unitati militare din Roma antica si evul mediu) A pedepsi, executand pe fiecare al zecelea soldat. /<fr. decimer, lat. decimare
8Decima verb I. tr.
1. (La romani si in feudalism) A pedepsi o armata, o unitate militara, executand cate unul din zece soldati prin tragere la sorti.
2. A ucide, a omori in numar mare. [< limba latina decimare, conform franceza decimer].
1. (La romani si in feudalism) A pedepsi o armata, o unitate militara, executand cate unul din zece soldati prin tragere la sorti.
2. A ucide, a omori in numar mare. [< limba latina decimare, conform franceza decimer].