Desființa
Definitie, sens si explicatie
1Desființa, desfiintez, verb I. Tranzitiv A face ca ceva sa nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o conventie etcetera – Des1 + [In]fiinta.
2A desfiinta antonim: a infiinta, a intemeia
3Desființa verb tr. a face sa nu mai existe ceva; a distruge, a nimici. (< des- + /in/fiinta)
4Desființa verb
1. verifica cuvantul: anula.
2. verifica cuvantul: aboli.
3. a anula, (figurativ) a ridica. (A - orice restrictie de circulatie.)
4. a suprima. (A - un post.)
5. verifica cuvantul: dizolva.
6. verifica cuvantul: li-chida.
7. a distruge, a lichida, a nimici, a prapadi, (figurativ) a topi. (A - pur si simplu totul in calea lui.)
1. verifica cuvantul: anula.
2. verifica cuvantul: aboli.
3. a anula, (figurativ) a ridica. (A - orice restrictie de circulatie.)
4. a suprima. (A - un post.)
5. verifica cuvantul: dizolva.
6. verifica cuvantul: li-chida.
7. a distruge, a lichida, a nimici, a prapadi, (figurativ) a topi. (A - pur si simplu totul in calea lui.)
5Desfiinta verb (silabe -fi-in-), indicativ prezent 1 singular desfiintez, 3 singular si plural desfiinteaza
6A Desființa -ez tranzitiv 1) A face sa inceteze existenta; a dizolva. 2) (legi, contracte, decrete, conventii) A declara nul printr-o dispozitie oficiala; a abroga; a aboli; a anula; a revoca. [Silabe -fi-in-] /des- + a [in]fiinta
7Desființa verb I. tr.
A face ceva sa nu mai existe; a distruge, a nimici. [Pronume -fi-in-. / dupa Infiinta].
A face ceva sa nu mai existe; a distruge, a nimici. [Pronume -fi-in-. / dupa Infiinta].
8Desfiinta, desfiintez verifica cuvantul:t.
1. a compromite.
2. a certa cu asprime.
3. a umili; a ridiculiza.
4. a bate rau de tot. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. a compromite.
2. a certa cu asprime.
3. a umili; a ridiculiza.
4. a bate rau de tot. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)