Destrăma
Definitie, sens si explicatie
1Destrăma, destram, verb I.
1. Reflexiv (Despre tesaturi sau obiecte tesute) A se zdrentui prin desfacerea neregulata si ruperea firelor datorita uzurii sau unei utilizari necorespunzatoare; a se rupe. ♢ Tranzitiv A destrama o tesatura. ♦ Figurativ A se rasfira, a se risipi.
Niste nourasi albi se destrama in aer.
2. Tranzitiv (Adesea figurativ) A desface, a desira un ghem, o impletitura etcetera ♦ Tranzitiv A desfoia, a desface, a afana un material textil fibros pentru a separa impuritatile si a-l pregati pentru cardare.
3. Tranzitiv A marunti semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etcetera) in vederea transformarii lor in paste de hartie.
4. Tranzitiv si reflexiv (Adesea figurativ), A (se) descompune, a (se) desface in elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; prin extensiune a slabi. – Des1- + Trama.
1. Reflexiv (Despre tesaturi sau obiecte tesute) A se zdrentui prin desfacerea neregulata si ruperea firelor datorita uzurii sau unei utilizari necorespunzatoare; a se rupe. ♢ Tranzitiv A destrama o tesatura. ♦ Figurativ A se rasfira, a se risipi.
Niste nourasi albi se destrama in aer.
2. Tranzitiv (Adesea figurativ) A desface, a desira un ghem, o impletitura etcetera ♦ Tranzitiv A desfoia, a desface, a afana un material textil fibros pentru a separa impuritatile si a-l pregati pentru cardare.
3. Tranzitiv A marunti semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etcetera) in vederea transformarii lor in paste de hartie.
4. Tranzitiv si reflexiv (Adesea figurativ), A (se) descompune, a (se) desface in elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; prin extensiune a slabi. – Des1- + Trama.
2Destrăma verb verifica cuvantul: dezmembra, sfarama.
3Destrăma verb
1. a (se) desira, (regional) a (se) desfira, a (se) strica, (invechit) a (se) ranji. (O tesatura care s-a -.)
2. verifica cuvantul: rari.
3. a se rari, (rar) a se dezlana. (O vesta de lana care s-a -.)
4. verifica cuvantul: risipi.
1. a (se) desira, (regional) a (se) desfira, a (se) strica, (invechit) a (se) ranji. (O tesatura care s-a -.)
2. verifica cuvantul: rari.
3. a se rari, (rar) a se dezlana. (O vesta de lana care s-a -.)
4. verifica cuvantul: risipi.
4Destrama verb, indicativ prezent 1 singular destram, 2 singular destrami, 3 singular si plural destrama; conjunctie: prezent 3 singular si plural destrame
5A se destrăma pers. 3 Se destrama intranzitiv 1) (despre materiale textile fibroase sau obiecte din astfel de materiale) A se zdrentui (prin uzare), in special pe la margini, prin desprinderea firelor unul de altul. 2) (despre comunitati) A-si pierde coeziunea interna; a se dezmembra; a se dezagrega; a se dezarticula; a se descompune. 3) (despre visuri, sperante etcetera) A inceta sa mai existe; a se spulbera; a se risipi. /des- + franceza trame
6A destrăma destram tranzitiv 1) A face sa se destrame. 2) (materiale textile fibroase) A desface indepartand fir de fir in vederea unei prelucrari ulterioare. /des- + franceza trame
7Destrama (destram, destramat), verb – A se rupe, a se zdrentui, a se desface o tesatura. – Mr. distramedz, distramare, megl. distram.
Limba Latina *dĭstramāre, de la trama (P. Papahagi, Notite, 19; Pascu, I, 171; Tiktin), conform mr. trama „urzeala”; sau, mai probabil, de la trama, care trebuie sa fi existat in rom. veche si care astazi se foloseste ca neol. – Derivat destramatura, substantiv feminin (fire rupte sau destramate dintr-o tesatura).
Limba Latina *dĭstramāre, de la trama (P. Papahagi, Notite, 19; Pascu, I, 171; Tiktin), conform mr. trama „urzeala”; sau, mai probabil, de la trama, care trebuie sa fi existat in rom. veche si care astazi se foloseste ca neol. – Derivat destramatura, substantiv feminin (fire rupte sau destramate dintr-o tesatura).