Determina
Definitie, sens si explicatie
1Determina, determin, verb I. Tranzitiv
1. A conditiona in mod necesar, a servi drept cauza pentru aparitia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui.
2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotari (o data, un termen etcetera). ♦ Prin specializare: A preciza insusirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (in vederea repartizarii acestora in categorii). ♦ Prin specializare: A calcula, a deduce pe baza unor date.
3. A face ca cineva sa ia o anumita hotarare.
4. (Despre cuvinte sau propozitii) A preciza sensul altui cuvant sau altei propozitii.
Adverbele determina verbele pe care le insotesc. – Din franceza Determiner, limba latina Determinare.
1. A conditiona in mod necesar, a servi drept cauza pentru aparitia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui.
2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotari (o data, un termen etcetera). ♦ Prin specializare: A preciza insusirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (in vederea repartizarii acestora in categorii). ♦ Prin specializare: A calcula, a deduce pe baza unor date.
3. A face ca cineva sa ia o anumita hotarare.
4. (Despre cuvinte sau propozitii) A preciza sensul altui cuvant sau altei propozitii.
Adverbele determina verbele pe care le insotesc. – Din franceza Determiner, limba latina Determinare.
2Determina verb tr.
1. a fi cauza imediata a unui fapt, fenomen sau proces; a conditiona, a cauza.
2. a stabili cu precizie (o data un termen). ♢ a calcula (pe baza unor date).
3. a convinge, a decide la ceva.
4. a preciza, a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant, al unei propozitii.
5. (matematica, fiz.) a afla valoarea unei marimi; a masura. (< franceza determiner, limba latina determinare)
1. a fi cauza imediata a unui fapt, fenomen sau proces; a conditiona, a cauza.
2. a stabili cu precizie (o data un termen). ♢ a calcula (pe baza unor date).
3. a convinge, a decide la ceva.
4. a preciza, a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant, al unei propozitii.
5. (matematica, fiz.) a afla valoarea unei marimi; a masura. (< franceza determiner, limba latina determinare)
3Determina verb
1. verifica cuvantul: starni.
2. verifica cuvantul: provoca.
3. verifica cuvantul: impulsiona.
4. verifica cuvantul: conditiona.
5. verifica cuvantul: decide.
6. verifica cuvantul: decide.
7. verifica cuvantul: calcula.
8. a defini, a preciza, a stabili, (invechit) a margini, a raspica. (A - proprietatile metalelor.)
9. verifica cuvantul: stabili.
10. a fixa, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (invechit) a defige, a insemna, a statori. (Au - un nou termen pentru ...)
11. verifica cuvantul: complini.
1. verifica cuvantul: starni.
2. verifica cuvantul: provoca.
3. verifica cuvantul: impulsiona.
4. verifica cuvantul: conditiona.
5. verifica cuvantul: decide.
6. verifica cuvantul: decide.
7. verifica cuvantul: calcula.
8. a defini, a preciza, a stabili, (invechit) a margini, a raspica. (A - proprietatile metalelor.)
9. verifica cuvantul: stabili.
10. a fixa, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (invechit) a defige, a insemna, a statori. (Au - un nou termen pentru ...)
11. verifica cuvantul: complini.
4Determina verb, indicativ prezent 1 singular determin, 3 singular si plural determina
5A determina determin tranzitiv 1) A face sa se produca in mod necesar; a provoca; a genera. 2) (timp, date, termene etcetera) A fixa printr-o intelegere prealabila; a stabili; a hotari. 3) (corpuri, plante etcetera) A stabili (pe baza trasaturilor specifice) ca apartinand la o clasa sau la o specie; a identifica. 4) A stabili cu exactitate; a preciza; a defini; a delimita. - sensul unui cuvant. 5) (cuvinte, propozitii) A preciza in calitate de determinativ; a explica. 6) A face sa ia o decizie; a hotari; a decide. /<fr. determiner, limba latina determinare
6Determina verb I. tr.
1. A fi cauza imediata a unui fenomen sau proces, a unui lucru; a conditiona, a cauza.
2. A stabili cu precizie; a lamuri, a preciza. ♦ A deduce; a calcula (pe baza unor date anumite).
3. A hotari la ceva, a convinge, a decide (pe cineva).
4. A preciza, a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant, al unei propozitii. [P.i. determin si determin. / < franceza determiner, limba italiana, limba latina determinare].
1. A fi cauza imediata a unui fenomen sau proces, a unui lucru; a conditiona, a cauza.
2. A stabili cu precizie; a lamuri, a preciza. ♦ A deduce; a calcula (pe baza unor date anumite).
3. A hotari la ceva, a convinge, a decide (pe cineva).
4. A preciza, a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant, al unei propozitii. [P.i. determin si determin. / < franceza determiner, limba italiana, limba latina determinare].