Dezagrega
Definitie, sens si explicatie
1Dezagrega, pers. 3 dezagrega, verb I. Reflexiv (Despre corpuri) A se desface in partile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ Figurativ (Despre o comunitate) A-si pierde cu totul coeziunea. – Dupa franceza Desagreger.
2A (se) dezagrega antonim: a (se) agrega
3Dezagrega verb tr., reflexiv
1. (despre corpuri) a (se) desface in partile constitutive. ♢ (despre nuclee atomice) a (se) dezintegra.
2. (figurativ) a (se) descompune, a (se) dizolva, a (se) imprastia. (< franceza desagreger)
1. (despre corpuri) a (se) desface in partile constitutive. ♢ (despre nuclee atomice) a (se) dezintegra.
2. (figurativ) a (se) descompune, a (se) dizolva, a (se) imprastia. (< franceza desagreger)
4Dezagrega verb verifica cuvantul: dezintegra.
5Dezagrega verb (silabe -gre-; mf. dez-), indicativ prezent 3 singular si plural dezagrega/dezagregheaza; ger. dezagregand
6A dezagrega dezagreg tranzitiv A face sa se dezagrege; a dezintegra. /<fr. desagreger
7A se dezagrega pers. 3 se dezagrega intranzitiv 1) (despre corpuri) A se separa in elementele constitutive; a se descompune; a se disocia; a se dezasambla; a se desface. 2) (despre nuclee acomice) A se transforma spontan in alte nuclee atomice; a se dezintegra. 3) (despre comunitati) A-si pierde coeziunea interna; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrama; a se dezbina. 4) (despre roci) A se distruge sub actiunea factorilor externi. /<fr. desag-reger
8Dezagrega verb I. tr., reflexiv
1. (Despre corpuri) A (se) desface in partile lui constitutive.
2. (Figurat) A-si pierde sau a face sa-si piarda unitatea, coeziunea. [P.i. dezagreg, 3,6 -ga si -gheaza. / conform franceza desagreger].
1. (Despre corpuri) A (se) desface in partile lui constitutive.
2. (Figurat) A-si pierde sau a face sa-si piarda unitatea, coeziunea. [P.i. dezagreg, 3,6 -ga si -gheaza. / conform franceza desagreger].