Dis
Definitie, sens si explicatie
1Dis1 adverb numai in expresia dis-de-dimineata, foarte devreme. [Vechiu-rom. dans-de-dimineata (inca la Balcescu): verifica cuvantul: dans]. (Dictionar universal al limbei romane, ed. 8, de Lazar saineanu).
2Dis- verifica cuvantul: Des1-.
3Dis2-/diz- element „dificil, greu, anormal”. (< franceza dys-, conform din limba greaca dys, rau)
4Dis1-/di-/diz- pref. „separare”, „absenta”. (< franceza dis-, conform lat. dis)
5Dis1- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „separat”, „contrar”. [Varianta di-, diz-. / < limba latina dis].
6Dis2- Element prim de compunere savanta cu sensul de „dificil”, „greu”, „anormal”. [Varianta diz-. / < franceza dys-, limba greaca (veche) dys].