Dreavă
Definitie, sens si explicatie
1Dreavă, dreve, substantiv feminin
1. Fiecare dintre vergelele care trec prin mosoarele alergatoarei pentru urzeala.
2. Instrument in forma de arc cu care plapumarul bate lana.
3. Chinga de sipci dispuse transversal, care intareste aripa unei mori de vant. – Din limba slava (veche) Drĕvo.
1. Fiecare dintre vergelele care trec prin mosoarele alergatoarei pentru urzeala.
2. Instrument in forma de arc cu care plapumarul bate lana.
3. Chinga de sipci dispuse transversal, care intareste aripa unei mori de vant. – Din limba slava (veche) Drĕvo.
2Dreavă substantiv (popular) drang. (- pentru batut lana.)
3Dreava substantiv feminin, g.-d. art. drevei; plural dreve
4Dreavă -e f. 1) Unealta de lemn folosita de plapumar pentru a bate lana. 2) Vergea pe care se pun mosoarele la urzitoare. /<sl. drĕvo
5Dreava (dreve), substantiv feminin – substantiv feminin –
1. Bat incovoiat cu care plapumarii bat lina. –
2. Traversa, bara.
Sl. drĕvo „bat” (Tiktin; Candrea). – Derivat dreveli, verb (Trans., a bate, a scutura lina); darvali (var. dirvali, dirvari), verb (a trudi, a nadusi; a pune la munca, a obosi; a munci facind murdarie) al carui ultim sens se intilneste cu terfeli, din a carui incrucisare par a fi rezultat derveli si dreveli, verb (Mold., a murdari); dirvar, substantiv masculin (taietor de lemne), din limba slava (veche) drŭvarĭ, conform bulgara darvar; dirvala, substantiv feminin (truda, corvoada, munca grea), a carui formatie nu este clara (postverbal, dupa Candrea; reducere de la dirvaleala, dupa Tiktin; de la un limba slava (veche) *drŭvalo „transport de lemne”, dupa Scriban); dirvaleala (var. dirvareala), substantiv feminin (truda, corvoada); dreven, adjectiv (nemiscat), din limba sarba: drven „de lemn” (Candrea); dreveni, verb (a ramine nemiscat), din limba sarba: drveniti se.
Cihac, Ii, 92, deriva majoritatea acestor cuvinte din limba slava (veche) drati derǫ „a sfisia”.
1. Bat incovoiat cu care plapumarii bat lina. –
2. Traversa, bara.
Sl. drĕvo „bat” (Tiktin; Candrea). – Derivat dreveli, verb (Trans., a bate, a scutura lina); darvali (var. dirvali, dirvari), verb (a trudi, a nadusi; a pune la munca, a obosi; a munci facind murdarie) al carui ultim sens se intilneste cu terfeli, din a carui incrucisare par a fi rezultat derveli si dreveli, verb (Mold., a murdari); dirvar, substantiv masculin (taietor de lemne), din limba slava (veche) drŭvarĭ, conform bulgara darvar; dirvala, substantiv feminin (truda, corvoada, munca grea), a carui formatie nu este clara (postverbal, dupa Candrea; reducere de la dirvaleala, dupa Tiktin; de la un limba slava (veche) *drŭvalo „transport de lemne”, dupa Scriban); dirvaleala (var. dirvareala), substantiv feminin (truda, corvoada); dreven, adjectiv (nemiscat), din limba sarba: drven „de lemn” (Candrea); dreveni, verb (a ramine nemiscat), din limba sarba: drveniti se.
Cihac, Ii, 92, deriva majoritatea acestor cuvinte din limba slava (veche) drati derǫ „a sfisia”.