Efectua
Definitie, sens si explicatie
1Efectua, efectuez, verb I. Tranzitiv A face, a realiza, a infaptui; a indeplini, a executa. [Pronuntat: -tu-a] – Din franceza Effectuer, limba latina Effectuare.
2Efectua verb tr. a face, a realiza, a infaptui; a indeplini, a executa. (< franceza effectuer, limba latina effectuare)
3Efectua verb 1. verifica cuvantul: desfasura.
2. verifica cuvantul: executa.
3. a executa, a face, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. (A - o lucrare durabila.)
4. verifica cuvantul: opera.
5. a face, a intreprinde. (A - ample studii.)
6. a(-si) executa, a(-si) face, a(-si) indeplini, a presta, a-si satisface. (A - serviciul militar.)
2. verifica cuvantul: executa.
3. a executa, a face, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. (A - o lucrare durabila.)
4. verifica cuvantul: opera.
5. a face, a intreprinde. (A - ample studii.)
6. a(-si) executa, a(-si) face, a(-si) indeplini, a presta, a-si satisface. (A - serviciul militar.)
4Efectua verb (silabe -tu-a), indicativ prezent 1 singular efectuez, 3 singular si plural efectueaza, 1 plural efectuam (silabe -tu-am); conjunctie: prezent 3 singular si plural efectueze (silabe -tu-e-); ger. efectuand (silabe -tu-and)
5A efectua -ez tranzitiv 1) A transforma in fapt; a face sa devina real; a infaptui; a realiza. 2) A face in conformitate cu prevederile; a aduce la efectul urmarit; a indeplini. [Silabe -tu-a] /<fr. effectuer, limba latina effectuare
6Efectua verb I. tr.
A face, a realiza, a infaptui; a indeplini, a executa. [Pronume -tu-a-, p.i. 3,6 -ueaza, ger. -uand. / < franceza effectuer].
A face, a realiza, a infaptui; a indeplini, a executa. [Pronume -tu-a-, p.i. 3,6 -ueaza, ger. -uand. / < franceza effectuer].
