Folosi
Definitie, sens si explicatie
1Folosi, folosesc, verb Iv.
1. Tranzitiv A face uz (de ceva); a utiliza, a intrebuinta. ♢ Reflexiv (Urmat de o determinare introdusa prin prep. „de”) Ma folosesc de dictionar.
2. Intranzitiv (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi.
3. Reflexiv A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). – Din Folos.
1. Tranzitiv A face uz (de ceva); a utiliza, a intrebuinta. ♢ Reflexiv (Urmat de o determinare introdusa prin prep. „de”) Ma folosesc de dictionar.
2. Intranzitiv (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi.
3. Reflexiv A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). – Din Folos.
2A folosi antonim: a dauna
3Folosi verb
1. verifica cuvantul: castiga.
2. verifica cuvantul: beneficia.
3. verifica cuvantul: ajuta.
4. verifica cuvantul: prii.
5. verifica cuvantul: aplica.
6. a (se) intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce - acest dispozitiv?; se - de ambele maini.)
7. verifica cuvantul: circula.
8. a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (invechit si popular) a prinde, (regional) a vestegalui. (Refuza sa - mijloace dure.)
9. verifica cuvantul: uza.
10. verifica cuvantul: practica.
11. verifica cuvantul: consuma.
12. verifica cuvantul: pierde.
1. verifica cuvantul: castiga.
2. verifica cuvantul: beneficia.
3. verifica cuvantul: ajuta.
4. verifica cuvantul: prii.
5. verifica cuvantul: aplica.
6. a (se) intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce - acest dispozitiv?; se - de ambele maini.)
7. verifica cuvantul: circula.
8. a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (invechit si popular) a prinde, (regional) a vestegalui. (Refuza sa - mijloace dure.)
9. verifica cuvantul: uza.
10. verifica cuvantul: practica.
11. verifica cuvantul: consuma.
12. verifica cuvantul: pierde.
4Folosi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural folosesc, imperfect 3 singular folosea; conjunctie: prezent 3 singular si plural foloseasca
5A se folosi ma -esc intranzitiv (urmat de un complement indirect cu prepozitia De) 1) A face uz; a se servi, punand in aplicare; a uza. - de manual. 2) A dispune tragand foloase; a beneficia. - de increderea cuiva. /Din folos
6A folosi -esc 1. tranz.
A pune in practica; a intrebuinta; a utiliza.
2. instranzitiv (urmat de un complement indirect in dativ) A fi de folos (moral sau material); a servi; a sluji. Nu-mi foloseste. /Din folos
A pune in practica; a intrebuinta; a utiliza.
2. instranzitiv (urmat de un complement indirect in dativ) A fi de folos (moral sau material); a servi; a sluji. Nu-mi foloseste. /Din folos