Fugui
Definitie, sens si explicatie
1Fugui, fuguiesc, verb Iv.
Tranzitiv
1. A innadi furnire prin rosturi drepte.
2. A indrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire. – Conform: limba germana f ü g e n.
Tranzitiv
1. A innadi furnire prin rosturi drepte.
2. A indrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire. – Conform: limba germana f ü g e n.
2Fugui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural fuguiesc, imperfect 3 singular fuguia; conjunctie: prezent 3 singular si plural fuguiasca