Hălădui
Definitie, sens si explicatie
1Hălădui, haladuiesc, verb Iv.
Intranzitiv
1. (Popular) A trai undeva in voie, in libertate, in liniste; prin extensiune a locui.
2. (Înv.) A scapa cu viata (de o primejdie).
3. (Regional) A izbuti, a reusi. – Din limba maghiara Haladni „a propasi, a merge mai departe”.
Intranzitiv
1. (Popular) A trai undeva in voie, in libertate, in liniste; prin extensiune a locui.
2. (Înv.) A scapa cu viata (de o primejdie).
3. (Regional) A izbuti, a reusi. – Din limba maghiara Haladni „a propasi, a merge mai departe”.
2Hălădui verb verifica cuvantul: domicilia, fi, izbuti, locui, reusi, salva, scapa, sta, sedea, trai, vietui.
3Haladui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural haladuiesc, imperfect 3 singular haladuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural haladuiasca
4A Hălădui -Iesc intranzitiv 1) popular A trai in tihna intr-un loc ferit de primejdie. 2) inv.
A scapa dintr-o situatie primejdioasa; a izbuti. /<ung. haladni
A scapa dintr-o situatie primejdioasa; a izbuti. /<ung. haladni
5Haladui (-uesc, haladuit), verb –
1. (Înv.) A se refugia, a se adaposti. –
2. A scapa, a se salva. –
3. A trai, a locui, a salaslui. – Varianta (invechit) halastui.
Mag. haladni „a merge in fata” (Dar). – Derivat haladuinta, substantiv feminin (lacas).
1. (Înv.) A se refugia, a se adaposti. –
2. A scapa, a se salva. –
3. A trai, a locui, a salaslui. – Varianta (invechit) halastui.
Mag. haladni „a merge in fata” (Dar). – Derivat haladuinta, substantiv feminin (lacas).