Idiolect
Definitie, sens si explicatie
1Idioléct, idiolecte, substantiv neutru (Lingv.) Ansamblu al particularitatilor verbale ale unui vorbitor. [Pronuntat: -di-o-] – Din limba engleza Idiolect.
2Idioléct substantiv neutru folosire proprie a unui idiom de catre un vorbitor; dialect vorbit de un individ. (< franceza idiolecte)
3Idiolect substantiv neutru (silabe -di-o-), plural idiolecte
4Idioléct substantiv neutru (Lingv.) Structura a unui idiom asa cum apare la un vorbitor. ♦ Dialectul vorbit de un individ. [Pronume -di-o-. / < franceza idiolecte].