Inchiziție
Definitie, sens si explicatie
1Inchiziție substantiv feminin Institutie a Bisericii catolice care judeca pe cei acuzati de erezie si pe cei care isi manifestau sub orice forma ostilitatea sau nesupunerea fata de biserica catolica. – Din franceza Inquisition, limba latina Inquisitio.
2Inchiziție substantiv feminin institutie ecleziastica cu prerogative judiciare si penale, vestita prin sentintele sale de o mare cruzime, instituita de biserica romano-catolica pentru lupta impotriva ereticilor. ♢ (figurativ) ancheta arbitrara, severa. (< franceza inquisition, limba latina inquisitio)
3Inchizitie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. inchizitia (silabe -ti-a), g.-d. inchizitii, art. inchizitiei
4Inchiziție f. 1) (in secolul Xiii-xix) Institutie a bisericii romano-catolice care judeca pe cei acuzati de erezie sau de nesupunere fata de biserica si care este vestita prin sentintele sale de o mare cruzime. 2) figurativ Atitudine de inchizitor. /<fr. inquisition, limba latina inquisitio, -onis
5Inchiziție substantiv feminin Institutie ecleziastica, cu prerogative judiciare si penale, vestita prin sentintele sale de o mare cruzime si instituita de biserica romano-catolica (in secolul Xiii-xix) pentru a stapani pe asa-numitii eretici si mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatarii feudale si asupririi bisericii. [Genitiv -iei, varianta inchizitiune substantiv feminin / conform limba italiana inquisizione, franceza inquisition, limba latina inquisitio].