Individ -ă
Definitie, sens si explicatie
1Individ, -ă, indivizi, -de, substantiv masculin si feminin:
1. Persoana privita ca unitate distincta fata de alte persoane; ins. ♦ (Peior.) Om necunoscut, suspect sau vrednic de dispret.
2. Fiinta de origine animala sau vegetala privita ca unitate distincta a spetei din care face parte; exemplar dintr-o categorie de fiinte. – Din franceza Individu, limba latina Individuum.
1. Persoana privita ca unitate distincta fata de alte persoane; ins. ♦ (Peior.) Om necunoscut, suspect sau vrednic de dispret.
2. Fiinta de origine animala sau vegetala privita ca unitate distincta a spetei din care face parte; exemplar dintr-o categorie de fiinte. – Din franceza Individu, limba latina Individuum.
2Individ, -ă substantiv masculin feminin
1. persoana considerata izolat in raport cu colectivitatea; ins. ♢ (peior.) om necunoscut, suspect.
2. fiinta animala sau vegetala privita aparte, in raport cu specia careia ii apartine.
3. (matematica) unitate statistica. (< franceza individu, limba latina individuus)
1. persoana considerata izolat in raport cu colectivitatea; ins. ♢ (peior.) om necunoscut, suspect.
2. fiinta animala sau vegetala privita aparte, in raport cu specia careia ii apartine.
3. (matematica) unitate statistica. (< franceza individu, limba latina individuus)
3Individ substantiv
1. verifica cuvantul: persoana.
2. cap, ins, om, persoana, (figurativ) caciula. (Cate 500 de lei de -.)
3. verifica cuvantul: unitate statistica.
1. verifica cuvantul: persoana.
2. cap, ins, om, persoana, (figurativ) caciula. (Cate 500 de lei de -.)
3. verifica cuvantul: unitate statistica.
4Individ substantiv masculin, plural indivizi
5Individ -zi m. 1) Organism avand o existenta proprie si considerat ca unitate distincta fata de specia din care face parte; exemplar. 2) Persoana considerata ca unitate particulara, distincta fata de toate celelalte persoane; ins; cetatean. 3) figurativ peior.
Persoana necunoscuta care trezeste neincredere; om suspect. /<fr. individu, limba latina individuus
Persoana necunoscuta care trezeste neincredere; om suspect. /<fr. individu, limba latina individuus
6Individ, -ă substantiv masculin si feminin:
1. Persoana considerata ca unitate distincta fata de alte persoane; ins. ♦ (Peior.) Om necunoscut, suspect; om demn de dispret.
2. Fiinta vie considerata ca unitate deosebita a spetei careia ii apartine. [< franceza individu, conform limba latina individuus – indivizibil].
1. Persoana considerata ca unitate distincta fata de alte persoane; ins. ♦ (Peior.) Om necunoscut, suspect; om demn de dispret.
2. Fiinta vie considerata ca unitate deosebita a spetei careia ii apartine. [< franceza individu, conform limba latina individuus – indivizibil].