Indulgent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Indulgént, -ă, indulgenti, -te, adjectiv Care manifesta indulgenta; care iarta usor; iertator, ingaduitor, tolerant. – Din franceza Indulgent, limba latina Indulgens, -ntis.
2Indulgént, -ă adjectiv care manifesta indulgenta; iertator; ingaduitor; tolerant. (< franceza indulgent, limba latina indulgens)
3Indulgent antonim: exigent, riguros, sever, neiertator, neingaduitor, netolerant, strict
4Indulgént adjectiv
1. verifica cuvantul: iertator.
2. verifica cuvantul: concesiv.
1. verifica cuvantul: iertator.
2. verifica cuvantul: concesiv.
5Indulgent adjectiv m., plural indulgenti; f. singular indulgenta, plural indulgente
6Indulgént -ta (-ti, -te) 1) (despre persoane) Care iarta cu usurinta greselile cuiva; ingaduitor; iertator; tolerant. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care vadeste buna intelegere; ingaduitor; bland; blajin. Atitudine -ta. /<fr. indulgent, limba latina indulgens, -ntis
7Indulgént, -ă adjectiv Iertator; ingaduitor; bland. [Conform: franceza indulgent, limba latina indulgens].