Iniția
Definitie, sens si explicatie
1Iniția, initiez, verb I.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) introduce intr-un domeniu de activitate in care nu a lucrat; a da cuiva sau a capata primele cunostinte.
2. Tranzitiv A face inceputul, a pune bazele unei actiuni, a organiza o miscare, o activitate. [Pronuntat: -ti-a] – Din franceza Initier, limba latina Initiare.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) introduce intr-un domeniu de activitate in care nu a lucrat; a da cuiva sau a capata primele cunostinte.
2. Tranzitiv A face inceputul, a pune bazele unei actiuni, a organiza o miscare, o activitate. [Pronuntat: -ti-a] – Din franceza Initier, limba latina Initiare.
2Iniția verb I. tr.
1. a primi (pe cineva) in randul celor care practicau un anumit cult. ♢ a indruma in practica unei religii.
2. a incepe, a pune bazele unei activitati etcetera Ii. tr., reflexiv a da cuiva, a capata cunostintele necesare intr-o stiinta, arta, meserie etcetera (< franceza initier, limba latina initiare)
1. a primi (pe cineva) in randul celor care practicau un anumit cult. ♢ a indruma in practica unei religii.
2. a incepe, a pune bazele unei activitati etcetera Ii. tr., reflexiv a da cuiva, a capata cunostintele necesare intr-o stiinta, arta, meserie etcetera (< franceza initier, limba latina initiare)
3Iniția verb
1. a incepe. (A - o campanie.)
2. verifica cuvantul: preconiza.
3. a calauzi, a introduce. (A - pe cineva intr-un domeniu.)
4. a (se) instrui, a (se) invata. (A - intr-o disciplina.)
1. a incepe. (A - o campanie.)
2. verifica cuvantul: preconiza.
3. a calauzi, a introduce. (A - pe cineva intr-un domeniu.)
4. a (se) instrui, a (se) invata. (A - intr-o disciplina.)
4Initia verb (silabe -ti-a), indicativ prezent 1 singular initiez, 1 plural initiem (silabe -ti-em); conjunctie: prezent 3 singular si plural initieze; ger. initiind (silabe -ti-ind)
5A se Iniția ma -ez intranzitiv A acumula notiunile initiale (dintr-un domeniu de activitate). [Silabe -ti-a] /<fr. initier, limba latina initiare
6A Iniția -ez tranzitiv 1) (persoane) A face sa se initieze. 2) (actiuni, activitati, miscari etcetera) A realiza punand bazele. [Silabe -ti-a] /<fr. initier, limba latina initiare
7Iniția verb I.
1. tr.
A primi (pe cineva) in randul celor care practicau un anumit cult. ♦ A indruma in practica unei religii.
2. tr., reflexiv A da cuiva sau a capata cunostintele necesare intr-o stiinta, intr-o arta, intr-o meserie etcetera
3. tr.
A incepe, a pune bazele unei activitati etcetera [Pronume -ti-a, p.i. 3,6 -iaza, ger. -iind. / < franceza initier, limba italiana iniziare, limba latina initiare – a incepe].
1. tr.
A primi (pe cineva) in randul celor care practicau un anumit cult. ♦ A indruma in practica unei religii.
2. tr., reflexiv A da cuiva sau a capata cunostintele necesare intr-o stiinta, intr-o arta, intr-o meserie etcetera
3. tr.
A incepe, a pune bazele unei activitati etcetera [Pronume -ti-a, p.i. 3,6 -iaza, ger. -iind. / < franceza initier, limba italiana iniziare, limba latina initiare – a incepe].