Instiga
Definitie, sens si explicatie
1Instiga, instig, verb I. Tranzitiv A intarata, a incita, a provoca; a monta (la actiuni dusmanoase). – Din franceza Instiguer, limba latina Instigare.
2Instiga verb tr. a atata, a indemna la actiuni dusmanoase, la violenta; a incita. (< franceza instiguer, limba latina instigare)
3Instiga verb a agita, a atata, a incita, a intarata, a provoca, a starni, a tulbura, (popular) a sumuta, (invechit si reg.) a scorni, (regional) a smomi, a zadari, (figurativ) a asmuti, a monta. (El - masele.)
4Instiga verb, indicativ prezent 1 singular instig, 3 singular si plural instiga
5A instiga instig tranzitiv (persoane) A aduce in mod intentionat la o stare de agitatie, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a starni; a incita; a provoca; a porni. [Silabe In-sti-] /<fr. instiguer, limba latina instigare
6Instiga verb I. tr.
A atata, a impinge la fapte dusmanoase, la dezordine; a incita. [P.i. instig. / < franceza instiguer, conform limba latina instigare].
A atata, a impinge la fapte dusmanoase, la dezordine; a incita. [P.i. instig. / < franceza instiguer, conform limba latina instigare].