Instrui
Definitie, sens si explicatie
1Instrui, instruiesc, verb Iv.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) pregati intr-un domeniu; a invata, a se cultiva.
2. Tranzitiv A pregati ostasii in vederea insusirii teoriei si practicii militare.
3. Tranzitiv (Jur.) A cerceta, a ancheta, a analiza (culegand probe, marturii). – Din franceza Instruire, limba latina Instruere.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) pregati intr-un domeniu; a invata, a se cultiva.
2. Tranzitiv A pregati ostasii in vederea insusirii teoriei si practicii militare.
3. Tranzitiv (Jur.) A cerceta, a ancheta, a analiza (culegand probe, marturii). – Din franceza Instruire, limba latina Instruere.
2Instrui verb I. tr., reflexiv a (se) pregati intr-un anumit domeniu, a(-si) imbogati cunostintele, a invata.
Ii. tr.
1. a transmite ostasilor cunostintele de teorie si practica militara.
2. (jur.) a face instructia unui proces. (< franceza instruire, limba latina instruere)
Ii. tr.
1. a transmite ostasilor cunostintele de teorie si practica militara.
2. (jur.) a face instructia unui proces. (< franceza instruire, limba latina instruere)
3Instrui verb
1. a invata, (rar) a scoli, (invechit) a certa, a mustrui, a mustrului, a pedepsi. (A - elevii.)
2. verifica cuvantul: culturaliza.
3. verifica cuvantul: studia.
4. a citi, a se cultiva. (Se - sistematic.)
5. a (se) initia, a (se) invata. (A - pe cineva intr-o disciplina.)
6. verifica cuvantul: pregati.
7. (Militar) (invechit) a smotri. (A - ostasii.)
8. verifica cuvantul: ancheta.
1. a invata, (rar) a scoli, (invechit) a certa, a mustrui, a mustrului, a pedepsi. (A - elevii.)
2. verifica cuvantul: culturaliza.
3. verifica cuvantul: studia.
4. a citi, a se cultiva. (Se - sistematic.)
5. a (se) initia, a (se) invata. (A - pe cineva intr-o disciplina.)
6. verifica cuvantul: pregati.
7. (Militar) (invechit) a smotri. (A - ostasii.)
8. verifica cuvantul: ancheta.
4Instrui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural instruiesc, imperfect 3 singular instruia; conjunctie: prezent 3 singular si plural instruiasca
5A se instrui ma -iesc intranzitiv A-si imbogati cunostintele si/sau experienta; a se cultiva. [Silabe In-stru-] /<fr. instruire, limba latina instruere
6A instrui -iesc tranzitiv 1) (persoane) A pune in posesia unor cunostinte noi; a face sa capete cunostinte si/sau deprinderi intr-un domeniu oarecare; a invata; a cultiva; a pregati; a prepara. 2) (militari) A pregati dupa un program special in vederea insusirii teoriei si practicii militare. 3) (cazuri, persoane) A supune unei anchete; a cerceta in prealabil. [Silabe In-stru-] /<fr. instruire, limba latina instruere
7Instrui verb Iv. tr.
1. A invata, a furniza cunostinte (cuiva) intr-un anumit domeniu. ♦ refl.
A-si imbogati cunostintele, a invata.
2. A face instructia unui proces. [Pronume -stru-i, p.i. -iesc, conjunctie: -iasca. / < franceza instruire].
1. A invata, a furniza cunostinte (cuiva) intr-un anumit domeniu. ♦ refl.
A-si imbogati cunostintele, a invata.
2. A face instructia unui proces. [Pronume -stru-i, p.i. -iesc, conjunctie: -iasca. / < franceza instruire].