Intransigență
Definitie, sens si explicatie
1Intransigénță substantiv feminin Însusirea de a fi intransigent; atitudine intransigenta. – Din franceza Intransigeance, limba italiana Intransigenza.
2Intransigénță substantiv feminin atitudine necrutatoare, refuz al compromisurilor. (< franceza intransigeance, limba italiana intransigenza)
3Intransigénță substantiv
1. verifica cuvantul: hotarare.
2. verifica cuvantul: severitate.
1. verifica cuvantul: hotarare.
2. verifica cuvantul: severitate.
4Intransigenta substantiv feminin, g.-d. art. intrasigentei
5Intransigénță f. 1) Caracter intransigent. 2) Atitudine intransigenta. [G.-d. Intransigentei] /<fr. intransigence, limba italiana intransigenza
6Intransigénță substantiv feminin Atitudine necrutatoare, lipsita de compromisuri; neinduplecare. [Conform: franceza intransigeance, limba italiana intransigenza].