Invidie
Definitie, sens si explicatie
1Invidie, invidii, substantiv feminin Sentiment egoist de parere de rau, de necaz, de ciuda, provocat de succesele sau de situatia buna a altuia; pizma. – Din limba italiana, limba latina Invidia.
2Invidie substantiv feminin sentiment de necaz si de ciuda provocat de succesele sau calitatile altuia; pizma. (< limba italiana, limba latina invidia)
3Invidie substantiv ciuda, gelozie, necaz, pica, pizma, pornire, ranchiuna, (rar) inciudare, (popular) naduf, obida, pizmuire, pofida, (invechit, reg. si familiar) parapon, (invechit si reg., in Bucovina) basau, (invechit si reg.) maraz, scarba, (regional) pilda, zacaseala, zacasie, (prin Moldova) banat, (Transilvania) daca, (Ban. si Olt.) inat, (Moldova) poxie, (invechit) patos, rapstire, ravnire, zavistie, zavistnicie, (familiar) boala. (Îl roade -; simte o - nestapanita fata de...)
4Invidie substantiv feminin (silabe -di-e), art. invidia (silabe -di-a), g.-d. art. invidiei; plural invidii, art. invidiile (silabe -di-i-)
5Invidie -i f.
Sentiment de nemultumire egoista provocat de succesele, situatia sau calitatile cuiva; pizma; ciuda. [G.-d. invidiei; Sil. -di-e] /<lat. invidia
Sentiment de nemultumire egoista provocat de succesele, situatia sau calitatile cuiva; pizma; ciuda. [G.-d. invidiei; Sil. -di-e] /<lat. invidia
6Invidie substantiv feminin Sentiment de parere de rau, de ciuda etcetera provocat de succesele sau calitatile altuia; pizma, ciuda. [Genitiv -iei. / < lat., limba italiana invidia].