Labil -ă
Definitie, sens si explicatie
1Labil, -ă adjectiv
1. nestatornic, schimbator, instabil.
2. (despre un sistem fizic) in stare de echilibru instabil.
3. (despre debitul verbal al unor bolnavi mintali) abundent si necontrolat. (< franceza labile, limba latina labilis)
1. nestatornic, schimbator, instabil.
2. (despre un sistem fizic) in stare de echilibru instabil.
3. (despre debitul verbal al unor bolnavi mintali) abundent si necontrolat. (< franceza labile, limba latina labilis)
2Labil, ă, labili, -e, adjectiv (Livresc) Nestatornic, schimbator, instabil. ♦ (Despre un sistem fizic) Care se afla in stare de echilibru instabil. – Din franceza Labile, limba latina Labilis.
3Labil antonim: ilabil, nevariabil, nelabil, neschimbator, stabil, statornic, lenes
4Labil adjectiv verifica cuvantul: capricios, flusturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator.
5Labil adjectiv m., plural labili; f. singular labila, plural labile
6Labil -a (-i, -e) livresc Care se schimba mereu; lipsit de stabilitate; instabil; nestabil; schimbator; variabil. /<fr. labile, limba latina labilis
7Labil, -ă adjectiv
1. (Liv.) Nestatornic, nestabil.
2. (Despre un sistem fizic) Care se afla intr-o stare de echilibru instabil. [Conform: limba italiana, franceza labile, limba latina labilis].
1. (Liv.) Nestatornic, nestabil.
2. (Despre un sistem fizic) Care se afla intr-o stare de echilibru instabil. [Conform: limba italiana, franceza labile, limba latina labilis].