Leat
Definitie, sens si explicatie
1Leat, (1, 2) leaturi, substantiv neutru, (3) substantiv masculin
1. Substantiv neutru: (Înv.) An.
2. Substantiv neutru: (Popular) Contingent. ♢ Expresie A fi leat cu cineva = a fi de aceeasi varsta cu cineva.
3. Substantiv masculin Denumire familiara (de adresare) data unui soldat. – Din limba slava (veche) Lĕto.
1. Substantiv neutru: (Înv.) An.
2. Substantiv neutru: (Popular) Contingent. ♢ Expresie A fi leat cu cineva = a fi de aceeasi varsta cu cineva.
3. Substantiv masculin Denumire familiara (de adresare) data unui soldat. – Din limba slava (veche) Lĕto.
2Leat substantiv verifica cuvantul: an, contingent.
3Leat (soldat) substantiv masculin, plural leti
4Leat (an, contingent) substantiv neutru, plural leaturi
5Leat -uri n. 1) inv.
Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui; an. 2) Contingent in armata. ♢ A fi - cu cineva a fi de aceeasi varsta cu cineva. [Monosilabic] /<sl. lĕato
Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui; an. 2) Contingent in armata. ♢ A fi - cu cineva a fi de aceeasi varsta cu cineva. [Monosilabic] /<sl. lĕato
6Leat (leaturi), substantiv neutru –
1. An, data. –
2. Recrutare, contingent. –
3. Recrut, racan. –
4. Soldat care apartine aceluiasi contingent cu altul, camarad.
Sl. lĕto (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 351; Cihac, Ii, 167).
Din forma de „a data documentele” limba slava (veche) vŭ lĕto „in anul”, provine veleat (var. cuvant invechit valeat), substantiv neutru (data; loc, termen; viata). – Comp. letopiset, substantiv neutru (cronica, anale), din limba slava (veche) lĕtopisĭcĭ.
Conform: indelete.
1. An, data. –
2. Recrutare, contingent. –
3. Recrut, racan. –
4. Soldat care apartine aceluiasi contingent cu altul, camarad.
Sl. lĕto (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 351; Cihac, Ii, 167).
Din forma de „a data documentele” limba slava (veche) vŭ lĕto „in anul”, provine veleat (var. cuvant invechit valeat), substantiv neutru (data; loc, termen; viata). – Comp. letopiset, substantiv neutru (cronica, anale), din limba slava (veche) lĕtopisĭcĭ.
Conform: indelete.
