Magie
Definitie, sens si explicatie
1Magie substantiv feminin
1. complex de practici prin care se considera posibila actionarea asupra realitatii inconjuratoare cu ajutorul fortelor supranaturale; vrajitorie. o - neagra = magie propriu-zisa care apeleaza la puterea demonilor; - alba = arta de a produce fenomene naturale care par miraculoase.
2. (figurativ) putere de atractie, de fascinare; farmec, seductie. (< franceza magie, limba latina magia)
1. complex de practici prin care se considera posibila actionarea asupra realitatii inconjuratoare cu ajutorul fortelor supranaturale; vrajitorie. o - neagra = magie propriu-zisa care apeleaza la puterea demonilor; - alba = arta de a produce fenomene naturale care par miraculoase.
2. (figurativ) putere de atractie, de fascinare; farmec, seductie. (< franceza magie, limba latina magia)
2Magie, magii, substantiv feminin
1. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etcetera prin care ar putea fi invocate anumite forte supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etcetera
2. Figurativ Putere irezistibila de atractie, de fascinare; farmec, incantare. – Din franceza Magie.
1. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etcetera prin care ar putea fi invocate anumite forte supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etcetera
2. Figurativ Putere irezistibila de atractie, de fascinare; farmec, incantare. – Din franceza Magie.
3Magie substantiv
1. verifica cuvantul: vraja.
2. magie alba = teurgie.
3. verifica cuvantul: farmec.
1. verifica cuvantul: vraja.
2. magie alba = teurgie.
3. verifica cuvantul: farmec.
4Magie substantiv feminin, art. magia, g.-d. art. magiei; plural magii, art. magiile
5Magie -i f. 1) Ansamblu de procedee oculte prin care se crede ca se pot produce fenomene miraculoase. 2) figurat Influenta puternica, incontestabila pe care o exercita arta sau natura asupra omului. 3) Ocupatie de magician. /<fr. magie