Marcator -oare
Definitie, sens si explicatie
1Marcator, -oare I. substantiv masculin feminin cel care jaloneaza un teren, un traseu.
Ii. substantiv neutru
1. unealta agricola pentru fixat locurile cuiburilor de insamantare.
2. dispozitiv al unei masini de semanat etcetera care serveste la mentinerea distantei constante intre randuri.
3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice.
4. glont trasor.
Iii. substantiv masculin (sport) cel care marcheaza puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)
Ii. substantiv neutru
1. unealta agricola pentru fixat locurile cuiburilor de insamantare.
2. dispozitiv al unei masini de semanat etcetera care serveste la mentinerea distantei constante intre randuri.
3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice.
4. glont trasor.
Iii. substantiv masculin (sport) cel care marcheaza puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)
2Marcator, -oare, marcatori, -oare, substantiv
1. Substantiv neutru: Unealta agricola folosita pentru a marca randurile si locul cuiburilor in care se va pune samanta sau rasadul.
2. Substantiv masculin si feminin: Persoana care lucreaza la marcarea unor produse (industriale).
3. Substantiv masculin (Sport) Persoana care marcheaza (4) puncte sau goluri pentru echipa sa. – Marca + sufix -tor.
1. Substantiv neutru: Unealta agricola folosita pentru a marca randurile si locul cuiburilor in care se va pune samanta sau rasadul.
2. Substantiv masculin si feminin: Persoana care lucreaza la marcarea unor produse (industriale).
3. Substantiv masculin (Sport) Persoana care marcheaza (4) puncte sau goluri pentru echipa sa. – Marca + sufix -tor.
3Marcator substantiv (invechit) marcher. (- de produse industriale.)
4Marcator (persoana) substantiv masculin, plural marcatori
5Marcator (unealta) substantiv neutru, plural marcatoare
6Marcator2 -i m.
Persoana specializata in lucrarile de marcare. /a marca + sufix -tor
Persoana specializata in lucrarile de marcare. /a marca + sufix -tor
7Marcator1 -oare n.
Unealta pentru marcarea locului de plantare sau de semanare a culturilor agricole. /a marca + sufix -tor
Unealta pentru marcarea locului de plantare sau de semanare a culturilor agricole. /a marca + sufix -tor
8Marcator substantiv neutru
1. Unealta folosita pentru a fixa locurile cuiburilor de insamantare.
2. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< Marca + -tor].
1. Unealta folosita pentru a fixa locurile cuiburilor de insamantare.
2. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< Marca + -tor].
9Marcator, -oare substantiv masculin si feminin: Cel care marcheaza un obiect. [< Marca + -tor].