Martir -ă
Definitie, sens si explicatie
1Martir, -ă substantiv masculin feminin
1. mucenic (al bisericii).
2. cel care indura chinuri pentru convingerile sale. (< franceza, lat., limba greaca (veche) martyr)
1. mucenic (al bisericii).
2. cel care indura chinuri pentru convingerile sale. (< franceza, lat., limba greaca (veche) martyr)
2Martir2, -ă, martiri, -e substantiv masculin, substantiv feminin Persoana care a avut de indurat suferinte, chinuri ingrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale. ♦ Prin specializare: Mucenic (al bisericii). ♦ P. gener.
Persoana care indura persecutii, un tratament inuman, bataie etcetera – Din franceza Martyr.
Persoana care indura persecutii, un tratament inuman, bataie etcetera – Din franceza Martyr.
3Martir1, martire, substantiv neutru (Rar) Martiriu. – Din franceza Martyr.
4Martir substantiv verifica cuvantul: martiraj, martiriu, mucenicie, supliciu.
5Martir substantiv verifica cuvantul: mucenic.
6Martir (persoana) substantiv masculin, plural martiri
7Martir (martiriu) substantiv neutru, plural martire
8Martir -a (-i, -e) m. si f. 1) Persoana care indura chinuri fizice sau morale pentru o cauza; mucenic. 2) bis.
Persoana care a acceptat condamnarea la moarte fara a se dezice de credinta crestina. 3) fig.
Persoana supusa unor suferinte, tratamente sau persecutii inumane. /<fr. martyr
Persoana care a acceptat condamnarea la moarte fara a se dezice de credinta crestina. 3) fig.
Persoana supusa unor suferinte, tratamente sau persecutii inumane. /<fr. martyr
9Martir, -ă substantiv masculin si feminin: Cel care indura chinuri pentru convingerile sale; mucenic. ♦ Persoana care sufera mult din cauza cuiva. [Conform: franceza, lat., limba greaca (veche) martyr].